ONG
Al treilea sector
Data: 04.04.2014
ONG / Mediu

Vira spune NU fracturării hidraulice

În 2001, trei puști bârlădeni au înfiinţat Fundația. După 13 ani și multe proiecte, găsim, azi, o organizație vie și activă, pionier în lupta împotriva fracturării hidraulice: Asociaţia Vira.  

Ioana Pasc, redactor AlTreileaSector.ro

Nucleul Asociatiei Vira e format dintr-o mână de oameni care se cunosc din 2001, pe când erau colegi în clasa a IX-a a liceului Mihai Eminescu, din Bârlad. Grupul de prieteni pasionați de proiecte culturale, experimente sociale și civice a crescut rapid de la trei la 25 de membri şi a devenit Fundația Vira.

Din 2006, Vira are statut de asociație. Printre proiectele lor din perioada 2003- 2007 se numară: Mălini (povestea lui Alexandru Mălin Tacu, un tânăr poet care a murit în condiții suspecte în 1986 şi provenea dintr-o familie de dizidenți politici din Iași), Ingenium (concurs de pictură pentru elevii de școală primară, cu premii de la sponsori) și Mituri urbane. Acum, asociaţia are nouă membri permanenți, șapte membri susținători, trei voluntari şi dezvoltă proiecte culturale, de documentare vizuală și organizare comunitară. Mai mult, Vira a fost unul dintre pionierii în campania de informare privind explorarea și exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, din Vaslui.

Paltinis, nu fracking(Campanie de informare privind gazele de șist, inițiator Vira, sat Păltiniș, iulie 2013)

Matei Budeș are 28 de ani și este unul dintre primii membri Vira, de pe vremea când erau doar nişte puști în curtea școlii. E absolvent al Facultății de Fizică din București, dar s-a specializat din 2007 pe producția de film și editare video. Alături de el, din echipa iniţială, îi găsim pe Bogdan Pălici (producător film documentar) și Vlad Cătună (coordonator proiecte organizare comunitară). Ceilalți membrii de la început fie au plecat, fie colaborează punctual cu ei. Au venit alții noi, echipa s-a mărit treptat iar, acum, asociația crește printr-o nouă generație de voluntari, liceenii.

asociatia vira membrii(Grupul Vira în 2004 pe scările Liceului M. Eminescu din Bârlad, arhivă personală)

A.T.S.: Ce înseamnă de fapt VIRA?

Matei Budeș: Vira e un termen găsit într-o carte, de Bogdan, în primul an de liceu, şi se potrivea contextului de atunci. Semnificația termenului s-a pierdut în timp, însă l-am păstrat pentru că a căpătat o importanță personală pentru noi.

A.T.S.: Care a fost motivația inițială care a determinat o mână de liceeni să creeze un grup de acțiune?

Matei Budeș: Cred că faptul că eram cu toții diferiți de cultura “majoritară”. Nu ne regăseam în modele promovate la televizor, căutam cu toții o înțelegere mai profundă a lumii înconjurătoare și acest fel de-a fi ne-a adunat. Apoi, în momentul când au apărut primele idei concrete pentru o societate mai bună, am simțit nevoia să le aplicăm.

A.T.S.: Care a fost cel mai mare obstacol întâlnit în activitatea voastră?

Matei Budeș: Cel mai mare obstacol am fost noi inșine. Dacă nu am reușit să facem mai mult până acum, dacă nu am reușit să articulăm ideile de la început, dacă nu am reușit să realizăm ceea ce ne-am propus, totul pleacă de la noi. Membrii din grup, finanțarea și altele, sunt detalii de conjunctură.

A.T.S.: De unde ați obținut finanțare când erați la început de drum?

Matei Budeș: La început de drum, precum și în mare parte din activitatea noastră, nu am avut finanțare. Proiectul de asociație a mers în paralel cu viața de liceu, de facultate, iar acum avem locuri de muncă cu toții, fără legătură cu asociația.

A.T.S.: Vira înseamnă doar voluntariat sau există și angajați ai asociației?

Matei Budeș: Doar voluntariat.

În 2005, intrarea băieților la facultate, în București, a însemnat și adaptarea activității Vira la comunitatea din Capitală. Însă, întotdeauna Bârlad, locul de naștere al lor și al  asociației, a rămas un punct central. Activitatea Vira s-a diversificat iar acum cuprinde pe lângă proiecte de cultură și patrimoniu și proiecte de organizare comunitară, educație non-formală și documentare vizuală.

atelier film documentar(Atelier de film documentar pentru liceeni, februarie 2014) 

Unul din cele mai complexe și mai dificile proiecte derulate recent, stâns legat de Bârlad și județul Vaslui, a avut un subiect care a scos românii în stradă și a mobilizat sate întregi din Moldova: explorarea și exploatarea gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

În martie 2012, asociația Vira a început o campanie națională de informare a populației la adresa utilizării fracturării hidraulice în explorarea și exploatarea gazelor de șist. Campania a început imediat după intrarea subiectului pe agenda publică din România, respectiv ianuarie 2012.

557021_357084464360905_744495625_n

(Prima dezbatere publică organizată în Pungești, inițiator Vira, iulie 2012)

A.T.S.: Activitatea Vira s-a axat la început pe proiecte culturale. Cum ați ajuns să vă implicați în acest subiect, total diferit de primele voastre proiecte?

Bogdan Pălici: Am decis să ne implicăm începând cu februarie 2012, când subiectul a intrat în atenția opiniei publice. Motivul principal a fost unul de ordin personal: bunicii și părinții noștri locuiesc în zona vizată de Chevron pentru exploatare. Am observat ineficiența totală a autorităților de a comunica deschis și onest în privința acestui subiect și am început prin câteva campanii de informare în comunitățile vizate de instalarea primelor sonde. În cadrul acestor prime vizite, am identificat o nevoie de organizare a oamenilor, motiv pentru care am revenit prin organizarea unor întâlniri și dezbateri publice pe aceste teme, în încercarea de a le oferi localnicilor un cadru de discutie.

A.T.S.: Dacă ai vorbi cu un copil, cum i-ai explica fracturarea hidraulică în exploatarea gazelor de șist?

Bogdan Pălici: Fracturarea hidraulică este procesul prin care se încearcă forțarea sfărâmării rocilor prin intermediul unor lichide sub presiune. Pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist se folosește un cocktail format din cantități uriașe de apă la care se adaugă nisip și aproximativ 500 de substanțe, unele cancerigene și mutagene. Cocktailul este pompat la mari adâncimi pentru a sparge rocile șistoase și a elibera gazul. Doar o parte din lichidul de foraj este recuperat după proces și, din experiența acestei practici în SUA, în urma fracturării hidraulice apar la nivelul comunităților locale următoarele probleme: contaminarea acviferelor subterane de la lichidul de fracturare, creșterea emisilor de metan, deteriorarea calității apei, a solului, creșterea cazurilor de îmbolnăviri de cancer etc. Nu e o explicație pe care i-aș da-o unui copil, însă lucrurile sunt complicate, dar ar înțelege foarte bine posibilele consecințe cum ar fi poluarea apei (care devine nepotabilă), a aerului și contaminarea solului.

A.T.S.: Cât a durat și ce a însemnat, mai exact, această campanie de informare (cât timp, câte sate vizitate, cu câți oameni s-a vorbit, materiale împărțite etc)?

Bogdan Pălici: Au fost mai multe campanii, prima a avut loc în martie 2012 în comuna Banca, apoi în vara aceluiași an am realizat peste zece deplasări în cadrul cărora ne-am concentrat în primul rând pe comunele Pungești, Găgești și Bogdana, dar am împărțit pliante și în alte comune din zonă (Perieni, Băcani, Iana, Puiești, Bogdănița, Bogdănești, Dumești). Inițiativele noastre au avut loc în același timp cu campaniile desfasurate de Grupul de Initiativă al Societătii Civile Bârladene în alte comune din judetul Vaslui. În 2013, am organizat mai multe vizite și două dezbateri în Păltiniș (comuna Băcești), altă comunitate vizată de instalarea unei sonde. În toamna lui 2012, am fost și în satele din Dobrogea (Costinești, Limanu, Vama Veche) înainte de organizarea referendumurilor pe această temă. 

(Informare și sesiuni dezbateri, sate Pungești, Siliștea și Armășoaia, august 2012)

A.T.S.: Cum v-au perceput localnicii și care a fost prima lor reacție? Dar autoritățile publice locale?

Bogdan Pălici: Am interacționat de fiecare dată foarte bine cu localnicii, primele reacții au fost variate, majoritatea oamenilor auziseră deja de acest subiect dar nu aveau mai multe detalii. Atât prin pliante cât și prin discuții directe, am încercat să le oferim informații despre ce presupune fracking-ul, care sunt etapele exploatării, care a fost experiența din alte state și mai ales ce instrumente civice au la îndemână pentru a-și putea manifesta opinia în legătură cu ce se va întâmpla în comunitatea lor. Localnicii sunt îngrijorați în primul rând de faptul că sunt puse în pericol calitatea apei și a pământului, majoritatea practicând agricultura de subzistență. Autoritățile locale au fost în general rezervate și am avut parte de atitudini variate: au fost primari care ne-am pus spații la dispoziție pentru dezbateri, dar am întâlnit și primari care au încercat să ne intimideze. O relație bună am avut-o cu preoții și reprezentanții bisericilor care ne-au ajutat în organizarea mai multor dezbateri (Pungesti, Armasoaia, Bacesti).

A.T.S.: Care a fost cel mai mare obstacol de care v-ați lovit în derularea proiectului?

Bogdan Pălici: Cred că principala problemă a fost distanța mare (o medie de 600 de km dus întors pe fiecare deplasare) pe care trebuia să o parcurgem pentru a ajunge în satele respective.

A.T.S.: De ce ar trebui să îi intereseze pe români subiectul fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de șist?

Bogdan Pălici: Credem că orice persoană care ar petrece puțin timp documentându-se asupra procesului, a experiențelor din SUA, a atitudinii companiei și a felului în care se raportează autoritățile (Ministerul Mediului, Agenția de Protecția Mediului, Agenția Națională de Resurse Minerale, Consiliul Județean etc) la subiect, ar înțelege că implicarea cetățenilor este necesară. Nu trebuie să ai convingeri ecologiste ca să fii interesat de acest subiect. De exemplu, Vira nu este un ONG de mediu, suntem o asociație cu profil cultural. Însă, când am văzut cum e tratată problema de către cei care propun și sprijină investiția Chevron în zonă, am simțit nevoia să ne implicam și am dezvoltat o arie de organizare comunitară în cadrul organizației.

A.T.S.: Care sunt principalii voștri susținători (organizații, companii, instituții, persoane publice)?

Bogdan Pălici: Avem mulți prieteni, voluntari, colaboratori care ne-au ajutat în ultimii doi ani în desfășurarea activităților noastre. Dintre organizații, avem o relație bună cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Campania Salvați Roșia Montană și Asociația Salvați Bucureștiul, iar la nivel internațional cu cei de la Neogap (SUA) și cu Friends of the Earth Europe. Comunicam bine și cu celelalte organizații si grupuri informale de activiști care militează împotriva folosirii fracturării hidraulice.

A.T.S.: Există o continuitate a campaniei?

Bogdan Pălici: Momentan, în privința activității de organizare comunitară pentru perimetrul Bârlad, încercăm să identificam care ar putea fi urmatorul pas eficient. În plus, cu ajutorul unor avocați voluntari intenționăm să acționăm la nivel juridic. Am avut o prima victorie împotriva Agenției Naționale de Resurse Minerale, care a refuzat să ne pună la dispoziție informații de interes public despre așa-zisele campanii de “informare” pe care le desfășoară. În același timp, pregătim o platforma online de informare și implicare în lupta împotriva exploatării.

 (Campanie de informare Vaslui și Dobrogea, mai 2012 – noiembrie 2012)

Proiectele asociației Vira nu se rezumă doar la organizarea comunitară. Conduși de pasiunea pentru artă și film, în 2007, doi dintre membrii fondatori ai asociației (Bogdan Pălici și Matei Budeș) au pus bazele ViraFilms - cel mai important proiect al asociației pe partea de documentare vizuală.

Matei este regizor și editor video. Lucrează în strânsă colaborare cu Bogdan, care e producător, și împreună cu alți membri și colaboratori au transformat ViraFilms într-un proiect de succes. Cel mai nou documentar al lor, Toamna Românească, a avut premiera în cadrul celei de-a șaptea ediții a festivalului de film documentar, One World România și a fost primit de public cu sala plină. Filmul urmărește, într-un material de 15 minute, evoluția protestelor bucureştene din toamna trecută, când zeci de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva proiectului minier de la Roșia Montană.

Acum, Matei lucrează la un amplu documentar care prezintă îndeaproape situația conflictuală privind fracturarea hidraulică în România. Filmul are ca punct de plecare primele dezbateri publice din iarna lui 2012 iar documentarea rulează și în prezent. Noul material, dezvoltat cu o bursă oferită prin ESODOC – program de pregatire sustinut de Scoala de film documentar ZeLIG din Italia și realizat cu sprijinul Programului european MEDIA, va fi finalizat în septembrie 2014.

În paralel, Vira încă desfășoară o serie de acțiuni juridice menite să oprească începerea explorării și exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

Dacă doriţi să sprijiniţi lupta împotriva fracturării hidraulice în România, pe 6 aprilie se va organiza un protest la nivel național împotriva fracturării hidraulice. Duminică vor avea loc simultan, în peste 60 de localități din România și în orașe din străinătate, mitinguri și marșuri împotriva exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice. Protestul are loc într-un moment în care, la Pungești, Chevron demarează procesul de instalare a primei sonde și a început forajul de mare adâncime. Sonda de la Pungești  este prima sondă pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist amplasată pe teritoriul României.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări