ONG
Al treilea sector
Data: 12.08.2013
ONG / Social

Venitul necondiţionat: „subvenţie pe lene” sau combaterea sărăciei?

Imaginaţi-vă următorul scenariu: statul român să vă plătească aproape 1.000 de lei net, lunar, pentru care să nu fie nevoie să faceţi nimic. Chiar dacă pare fantastic, ar putea deveni realitate.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

Un grup de cetăţeni din Uniunea Europeană îşi doreşte introducerea unui venit de bază necondiţionat în fiecare ţară membră. Conform propunerii, toţi locuitorii UE ar primi, lunar, o sumă de bani din partea autorităţilor, fără să fie nevoie să ofere ceva în schimb. Banii ar trebui să asigure oamenilor o viaţă decentă şi o siguranţă materială care să le permită să fie activi în societate.

Alocaţiile financiare ar echivala cu 60% din salariile medii nete naţionale. Totuşi, în ţările sărace ale Uniunii,  sumele ar putea fi calculate după un alt standard, ce urmează să fie stabilit. O variantă s-ar baza pe valoarea coşului zilnic de cumpărături.

Pentru ca venitul de bază necondiţionat să devină lege, este nevoie ca iniţiatorii să contacteze 500 de milioane de cetăţeni din UE şi să strângă un milion de semnături. Nu este suficient ca o singură ţară să genereze milionul de semnături. Este nevoie ca fiecare stat membru să contribuie cu un număr minim de semnături. De exemplu, cota României este de 24.750 de semnatari. Cele mai mari cote, din punct de vedere al numărului de semnături necesare, sunt în Germania – 74.250, Franţa – 55.500, Italia – 54.750 şi Marea Britanie – 54.750. Până în prezent, circa 2.300 de români au semnat iniţiativa.

Susţinătorii din România au şi o pagină pe reţeaua de socializare Facebook. Acolo, oferă periodic informaţii despre venitul de bază necondiţionat.

În cazul în care iniţiatorii vor reuşi să strângă milionul de semnături, Comisia Europeană va analiza solicitarea şi va transmite o propunere legislativă către Parlamentul European.

Cetăţenii care au pornit ideea legiferării unui venit de bază necondiţionat la nivelul UE, au avut această posibilitate datorită Tratatului de la Lisabona, act semnat de toate ţările membre la sfârşitul anului 2007. Tratatul a dus la crearea Iniţiativei Cetăţenilor Europeni (European Citizens’ Initiative), un instrument pentru creşterea democraţiei în UE. Prin intermediul său, orice propunere venită din partea unui grup de cetăţeni din statele membre se poate transforma într-o lege dacă sunt parcurşi toţi paşii necesari.

Economiştii nu susţin ideea

„Ca să fiu blând, aş spune că acest demers este o tâmpenie. Asta a devenit Europa acum. Aş da vina nu pe oamenii care au venit cu această propunere, ci pe lipsa de viziune a politicienilor europeni din ultimii cinci ani.”, spune Florin Cîţu, analist economic.

Nici Aurelian Dochia, analist economic, nu crede că iniţiativa referitoarea la venitul de bază necondiţionat este una realistă. „Această iniţiativă nu este sustenabilă în condiţiile actuale, în sensul bugetelor de care dispun atât Uniunea Europenă cât şi ţările membre, individual. Practic, ar trebui să se facă nişte restructurări masive ale sistemelor”, afirmă Dochia.

AlTreileaSector.ro a calculat că efortul anual pe care ar trebui să-l facă statul român pentru a susţine financiar iniţiativa, ar fi de aproape 53 de miliarde de euro. Adică mai mult de 37% din Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru 2013 la peste 141 de miliarde de euro.

La valoarea de aproximativ 53 de miliarde de euro se ajunge dacă toate cele 20.121.641 de persoane care trăiesc în România ar primi un venit minim necondiţionat care să echivaleze cu 60% din salariul mediu net naţional, adică 963,6 lei (218,4 de euro).  Astfel, statul ar trebui să plătească lunar aproape 19,4 miliarde de lei (4,4 mld. euro).

La cele 53 de miliarde de euro s-ar adaugă şi cheltuile cu protecţia socială, care, la nivelul anului 2011, au depăşit 18,5 miliarde de euro. Chiar dacă autorităţile locale alocă printre cei mai puţini bani pentru protecţia socială raportat la celelalte ţări din UE, acordarea de venituri de bază necondiţionate nu ar rezolva, de exemplu, problema oamenilor fără adăpost.

„O parte dintre cei aflaţi pe stradă va continua să cerşească pentru a-şi suplimenta veniturile. În niciun caz nu ar alege să muncească. Nouă ne va fi imposibil să-i mai motivăm să lucreze. Avem dificultăţi să-i facem să muncească în condiţiile de acum în care nu au niciun venit. Vă daţi seama cum ar sta lucrurile dacă ar primi aproape 1.000 de lei pe lună”, subliniază Sabina Nicolae, directorul executiv al Samusocial România, o organizaţie neguvernamentală care oferă servicii pentru persoanele fără adăpost din Bucureşti.

La nivelul Uniunii Europene, efortul financiar pe care l-ar face statele membre ar fi mult mai mare, având în vedere că românii au printre cele mai mici venituri. De exemplu, în Danemarca, unde salariul mediu brut anual este de 60.002 euro, potrivit datelor Eurostat,  statul ar trebui să aloce, în sumă brută, peste 200 de miliarde de euro, în fiecare an, pentru acordarea unui venit de bază necondiţionat tuturor locuitorilor. În Germania, efortul brut ar fi de aproape 2090 de miliarde de euro.

Soluţiile iniţiatorilor

Iniţiatorii demersului tratează şi problema finanţării unei asemenea măsuri. Ei propun, printre altele, suprataxarea celor cu venituri ridicate şi introducerea unor taxe de consum pe bunurile de lux şi pe produsele care poluează.

„O astfel de iniţiativă nu s-ar putea concretiza decât prin taxe noi sau prin eliminarea cheltuielilor din alte direcţii, cum ar fi sănătatea sau educaţia. Povara unor noi impozite şi taxe ar fi prea greu de suportat pentru economiile ţărilor membre”, declară Aurelian Dochia.

Una dintre multele întrebări pe care le ridică propunerea referitoare la venitul de bază necondiţionat este legată de situaţia şomerişor şi a celor cu salarii mai mici sau egale cu suma venitului necondiţionat. Îşi vor mai dori şomerii un loc de muncă? Vor prefera cei plătiţi prost să rămână acasă şi să trăiască din banii pe care i-ar primi fără niciun efort?

„S-ar distruge orice motivaţie a oamenilor de a lucra. Ar fi o subvenţie pe lene”, apreciază analistul economic Florin Cîţu.

La sfârşitul lunii mai, România avea o rată a şomajului de 5,03%, echivalentul a aproape 444.000 de şomeri, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Totodată, aproape 700.000 dintre angajaţii români sunt plătiţi cu 800 de lei brut. Ceea ce înseamă că salariul net pe care îl primesc lunar se ridică la 601 lei, cu aproximativ 360 de lei sub nivelul venitul de bază necondiţionat.

O altă întrebare pe care o generează ideea unui venit de bază necondiţionat este dacă cetăţenii UE care locuiesc în ţările sărace vor migra către statele care oferă salarii foarte mari.

Cu siguranţă mai sunt şi alte întrebări pe care le poate avea fiecare dintre noi vizavi de venitul de bază necondiţionat. Iniţiatorii ar trebui să pregătească răspunsuri pentru fiecare dintre ele, pentru că până la transformarea iniţiativei în lege se vor lovi de multe argumente sociale, financiare şi birocratice.

Sursa foto principal: sxc.hu

Alte articole

Comentarii

2 thoughts on “Venitul necondiţionat: „subvenţie pe lene” sau combaterea sărăciei?

  1. Redistribuirea avutiei 101. Sa presupunem ca statul nu vrea sa creasca deficitul bugetar, sau macar sa nu-l mareasca cu 53 miliarde. In cazul acesta, se va duce la A, litera fruntasa, deci cu serviciu si cu un salariu frumusel pentru care munceste 8 ore pe zi, si-i va pune un impozit. Daca toti ar fi ca A, atunci impozitul ar fi de 1.000 ROL, bani pe care statul i-ar lua la sfarsit de luna si i-ar da nitel mai incolo. Dar nu toti sunt ca A, mai exista si Z, litera codasa si degraba bautoare de alcool. Z nu munceste deloc, deci nu are de unde sa plateasca, asa ca statul se vede nevoit sa-i puna un impozit mai mare lui A, pentru a-i plati lui Z venitul de baza neconditionat, ceea ce inseamna ca statul ii ia lui A banii munciti si-i da lui Z. Evident ca nu va fi totul asa de direct, dar aici se va ajunge. Si asta ca sa nu vorbim de inflatia care s-ar produce…

    Sunt de acord cu un SALARIU minim garantat la nivelul UE, dar nu cu prostia asta. Si sa termin cu o zicala, pentru ca nu inteleg utilitatea venitului de baza neconditionat: “de ce sa te legi la cap, daca nu te doare?”.

  2. STIMABILILOR,

    Nu ati facut deloc efortul de a va documenta putin inainte de a scrie articolul. Nimeni nu a propus, asa cum sugerati dvs., sa fie alocati SUPLIMENTAR, de la buget, acei 1000 RON (suma poate fi desigur si alta) catre fiecare persoana!

    Nu, venitul de baza presupune RENUNTAREA la toate celelalte tipuri de asigurari sociale (fie ca vorbim de pensii, alocatii, ajutoare sociale – cu exceptia cazurilor clinice etc.). Si, in plus, simplificarea INTREGULUI APARAT ADMINISTRATIV care distribuie aceste venituri – si care este un mare consumator de resurse bugetare.

    Deci, prin reducerea acestor cheltuieli majore, nu se va face niciun efort financiar, ci se va inlocui un tip de redistribuire cu altul.

    Avantajul va fi pentru fiecare salariat faptul ca nu va mai fi la mana angajatorului, ci va avea posibilitatea sa faca intr-adevar munca pe care o doreste.

    Venitul de baza nu este asemenea unui salariu, el acopera doar necesitatile MINIME de trai, care sa ii permita individului sa duca o viata demna in comunitatea sa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări