ONG
Al treilea sector
Data: 16.09.2014
ONG / Educaţie & Tineret

Totul despre dispariția fundației Dinu Patriciu din peisajul ONG-ist

Fundația Dinu Patriciu și-a oprit brusc activitatea, în 2012. Am stat de vorbă cu Tincuța Apăteanu, care a condus ONG-ul timp de cinci ani, pentru a afla povestea din spatele declinului fundației.

Liviu Florea, redactor-șef AlTreileaSector.ro

„În viitorul apropiat, nu știu dacă anvergura fundației Dinu Patriciu va putea fi egalată de o altă organizație neguvernamentală din România”, este de părere Tincuța Apăteanu, fostul director general al Fundației Dinu Patriciu.

Fundaţia Dinu Patriciu a apărut în 2007, ca o continuare a fundației Energie Vie, creată de grupul petrolier Rompetrol în 2005. Patriciu, afaceristul cu o avere estimată de revista americană Forbes la 2,5 miliarde de dolari, în 2008, a redenumit fundația Energie Vie, din dorința de a se implica personal în activitățile noii organizaţii. „În 2006, când au început discuțiile despre o nouă fundație, Dinu Patriciu știa că vrea să investească în educație. Știa că vrea să ajute copiii săraci să aibă acces la educație, prin burse. Atunci vorbea chiar de 10.000 de burse pe care dorea ca fundația să le acorde în fiecare an”, explică Apăteanu.

Fundaţia a funcţionat în baza unei finanţări (endowment) de 100 de milioane de dolari acordate de Dinu Patriciu. În 2006, fostul proprietar al grupului Rompetrol a plasat suma într-un fond de investiţii. Vehiculul financiar trebuie să ruleze banii, iar din dobânda obţinută în urma investiţiilor să asigure un buget anual de minimum şapte milioane de dolari pentru fundaţie. „La momentul acela, în România existau doar două fundaţii finanţate printr-un endowment, respectiv Fundaţia Dinu Patriciu şi Fundaţia pentru Parteneriat”, îşi aminteşte Apăteanu.

Primul proiect important al fundaţiei Dinu Patriciu a fost Inventează-ţi Viitorul! şi oferea burse pentru elevii şi studenţii din familii sărace. Programul a avut peste 20.000 de bursieri în cei patru ani de funcţionare. Cel de-al doilea proiect major al ONG-ului a fost Orizonturi Deschise. Programul acorda anual 100 de burse, în valoare de până la 15.000 de dolari fiecare, tinerilor acceptaţi la programe de masterat sau doctorat în străinătate.

De asemenea, o altă iniţiativă a fundaţiei Dinu Patriciu a fost organizarea Galei Premiilor în Educaţie, un eveniment anual în care erau recompensaţi financiar performerii României din domeniul educaţiei, de la elevi, studenţi, educatori şi profesori, până la bibliotecari, cercetători şi ONG-uri.

Inventează-ţi Viitorul „înghiţea” circa patru milioane de dolari din bugetul anual de şapte milioane de dolari al fundaţiei, iar Orizonturi Deschise – în jur de 1,5 milioane de dolari. Totodată, Gala Premiilor în Educaţie beneficia de o alocare financiară de peste 250.000 de dolari. „Destul de mulţi bani se duceau şi către alte organizaţii neguvernamentale, care desfăşurau programe în domeniul educaţiei. În plus, noi nu ştiam niciodată numărul exact al bursierilor. Erau mult mai mulţi de 5.600, câţi ar fi trebuit să fie anual”, arată fostul director general al fundaţiei Dinu Patriciu.

Printre organizaţiile neguvernamentale sprijinite financiar de fundaţia Dinu Patriciu se numără UNICEF Româniafundaţia Motivation, Şcoala de Valori sau Centrul de Resurse pentru Organizaţii Studenţeşti (CROS).

Omul de afaceri era foarte implicat în activitatea ONG-ului. Se întâlnea periodic atât cu oamenii din conducerea fundaţiei, cât şi cu bursierii pe care îi susţinea financiar. „Fundaţia a reprezentant cea mai mare satisfacţie a lui Dinu Patriciu din ultimii ani”, subliniază Apăteanu.

Planurile lui Patriciu pentru fundaţie vizau şi construcţia unei universităţi private, pentru care era gata să pună la bătaie până la 100 de milioane de dolari. „Universitatea privată era o viziune, care avea foarte mare legătură cu experienţa de viaţă a domnului Patriciu”, spune Apăteanu. Instituţia de învăţământ ar fi urmat să aibă trei departamente: arte, economie şi ştiinţe politice. Cele trei zone ar fi ilustrat perfect experienţa de viaţă a omului de afaceri, care a fost un arhitect şi colecţionar de opere de artă valoroase, membru al Partidului Naţional Liberal (PNL) şi un antreprenor în serie.

Patriciu a numit-o la conducerea fundaţiei sale pe Tincuţa Apăteanu pentru că ştia despre pasiunea ei pentru proiecte sociale. „Probabil că și-a dat seama că este o pasiune autentică și reală care nu o să mă părăsească toată viața. Știa că îmi doresc să ajut foarte mult copiii săraci să aibă acces la educaţie. M-a văzut în acțiune și știa ceea ce fac. Probabil că a văzut în mine și nişte abilități de manager”, afirmă Apăteanu.

Toată activitatea fundaţiei s-a oprit brusc în primăvara lui 2012, după ce Dinu Patriciu a decis să oprească finanţarea, fără să anunţe pe nimeni. În martie-aprilie 2012, Apăteanu şi-a dat seama că nu mai sunt fonduri. Organizaţia primea bani trimestrial. „Prima dată am primit mai puţini bani şi după aceea nu am mai primit nimic, aşa că am tras nişte concluzii. A trebuit să închid toate proiectele. Într-adevăr, nu este ceva obişnuit să închizi o fundaţie fără să vorbeşti cu fondatorul, dar mi-am dat seama că asta trebuie să fac”, explică Tincuţa Apăteanu. Dinu Patriciu avea mari probleme financiare la începutul lui 2012, după ce Minimax şi Mic.ro, două afaceri în comerţ pe care omul de afaceri a pariat sute de milioane de euro, au intrat în insolvenţă.

Chiar dacă activitatea fundaţiei Dinu Patriciu s-a oprit în urmă cu doi ani, site-ul organizaţiei neguvernamentale continuă să funcţioneze, iar ultimele informaţii găzduite online sunt tot din 2012.

Mai mult, din punct de vedere juridic, fundaţia nu a fost închisă, însă ultimele date financiare înregistrate la ministerul Finanţelor Publice sunt din 2010. „Ar fi păcat ca tot ceea ce a vrut să facă Dinu Patriciu cu această fundaţie să se oprească. Eu sper că familia lui va continua cumva această fundaţie”, precizează Apăteanu.

După ce banii pentru fundație au încetat să mai intre în conturile organizației neguvernamentale, Tincuța Apăteanu a trecut prin câteva luni teribile. Primea telefoane de la ministrul Educației și de la ambasadorii Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii în România. Bursierii fundației rămăseseră fără banii promiși așa că, din disperare, trimiteau scrisori celor despre care credeau că pot mișca lucrurile. „A fost o perioadă în care cei care trebuiau să-și primească bursa atunci au fost foarte furioși. Aveau și de ce. Era mijlocul anului universitar și nu prea aveau opțiuni. Dar s-a rezolvat. În sensul că Romanian American Foundation a aflat de situație și a preluat toți bursierii”, adaugă Apăteanu.

După câteva luni de agitație, lucrurile s-au liniștit și, în iulie 2012, fostul director general al fundației Dinu Patriciu fonda asociația Edusfera, o organizație neguvernamentală care promovează importanța educației în domeniul științelor și tehnologiei și utilizarea metodelor nonformale în educație.

Apăteanu mărturisește că înființarea asociației a fost o mișcare „un pic disperată”, pentru că își dorea să mai aibă o ancoră în societatea civilă și în educație. A realizat că respectiva ancoră trebuie să o creeze prin forțele proprii.

Înainte de a pune bazele Edusfera, Apăteanu a încercat să colaboreze cu diverse ONG-uri, însă lucrurile nu au funcționat. Nu mai avea răbdare să se implice în proiectele mici ale altora. Era obișnuită să deruleze inițiative de anvergură națională.

Cel mai important program pe care Apăteanu îl desfășoară prin intermediul Edusfera este Digital Kids, care constă în organizarea de cursuri de programare pentru copii între 8 și 14 ani. Cursurile Digital Kids au început în București, în februarie 2013 și, de atunci, peste 200 de copiii au absolvit modulele programului. Cursanții plătesc 50 de lei pentru o sesiune de două ore.

Din toamnă, cursurile de programare se vor desfășura și la Cluj, parte a unui proiect derulat de Romano ButiQ, în care Edusfera este partener. „Am visat întotdeauna că Edusfera va fi concentrată pe educaţie pentru ştiinţe şi tehnologie. Eu cred în specializare şi mă gândeam că este nevoie de o organizaţie care să facă asta, adică educaţie nonformală în domeniul ştiinţelor şi tehnologiei”, precizează Tincuța Apăteanu.

Fondatoarea asociației are suficiente idei prin care vrea să dezvolte organizația însă, deocamdată, nu are fonduri pentru a le pune în aplicare. Cea mai mare finanțare pe care a accesat-o până acum a primit-o recent, de la Raspberry Pi Foundation, o instituție caritabilă britanică. Edusfera a reușit să obțină 5.000 de euro, pentru proiectul Digital Kids.

Apăteanu și-ar dori să popularizeze știința în rândul copiilor și tinerilor, prin organizarea unor experimente de fizică și chimie, în cadrul unei „școli pe roţi”, pe care să o plimbe prin mediul rural românesc. De asemenea, fondatoarea Edusfera are în plan și crearea unui portal electronic, pe care să publice tutoriale foarte scurte din fizică și chimie.

„Visul meu este să ajung să trăiesc din Edusfera, adică să-mi iau și eu salariu din activitatea mea de la asociație”, mai spune Apăteanu. Deocamdată, ea își plătește facturile din serviciile de consultanță pe care le oferă în diverse proiecte.

Sursa foto: Facebook Tincuța Apăteanu

Alte articole

Comentarii

One thought on “Totul despre dispariția fundației Dinu Patriciu din peisajul ONG-ist

  1. Totul și de fapt nimic. Ceea ce ați scris dvs. e ceea ce se știa, ajungând la finele textului să faceți publicitate Tincuței Apăteanu. Cum adică S-A rezolvat? A picat din cer rezolvarea? Dacă nu îi prelua altcineva, ce ar fi făcut Patriciu sau Apăteanu?
    NIMIC.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări