ONG
Al treilea sector
Data: 29.04.2014
ONG / PR & marketing

Securitate online pentru ONG-uri

Răufăcătorii online nu sunt pretenţioși și sunt mereu în căutare de parole, conturi bancare, spaţiu de stocare sau identităţi. Astfel, calculatorul tău poate deveni o ţintă, chiar dacă lucrezi în mediul neguvernamental.

Un infractor online poate lansa oricând un atac informatic asupra unei organizaţii neguvernamentale. Ce obţine? Informaţii despre conturile bancare, „date despre angajați și colaboratori, adrese de e-mail pentru spam, sisteme pentru atacuri de tip DDoS sau pentru a vinde accesul la calculatoare altor escroci, pentru a le folosi ca servere FTP pentru malware sau video-uri pornografice”, a spus Loredana Botezatu, specialist IT Bitdefender, în cadrul webinarului „securitate online pentru ONG-uri”, susținut de TechSoup România.

Cea mai uşoară cale de virusare a calculatoarele este prin deschiderea unui mesaj de tip spam. Un destinatar accesează, în medie, unul din trei mesaje de tip spam primite. Există spam-uri care livrează troieni, fură facturi sau urmăresc, de exemplu, tranzacții online. Sunt troieni care modifică din browser tranzacțiile bancare în timp real chiar în momentul în care un utilizator trimite bani sau face o plată online.

6% din atacurile cibernetice se realizează prin ameninţări informatice

1 din 3 mesaje de tip spam este deschis de către destinatari

70% dintre incidentele de securitate sunt rezultatul erorii umane

Parole mai sigure

„Nu țineți parolele pe calculator, există viruşi care asta caută”, este sfatul oferit de Botezatu. Utilizatorii au la dispoziţie opțiuni online (numite password manager) unde îşi pot stoca parolele, precum LastPass sau Bitdefender Wallet.

O parolă complexă trebuie să conțină cât mai multe tipuri de caractere: majuscule, minuscule, cifre, semne. Un exemplu ar fi „TRAC76;tor@”. În schimb, utilizatorii nu ar trebui să folosească parole slabe din punct de vedere al securităţii, cum ar fi „23456”, „password”, „qwerty”, „abc123”, „1111111”, „admin”, „monkey”, „000000”. Totodată, ei nu ar trebui să aibă o parolă identică pentru mai multe conturi.

Atenţie la escrocherii!

Utilizatorii ar trebui să fie atenţi şi la „escrocheriile de tip Nigerian”. Astfel de înşelăciuni pot avea forma mesajelor din Inbox care invită la donaţii pentru susţinerea unor cauze umanitare diverse. Multe asemenea meseje sunt frauduloase. Un indiciu ar fi adresa de e-mail a expeditorului; iar dacă expeditorul solicită ca tranzacția să fie realizată prin Western Union sau MoneyGram, sunt șanse mari ca banii să ajungă în conturile hoților.

Mai mult, angajaţii din ONG-uri nu ar trebui să pice în plasa like-urilor care salvează lumea. Adesea, paginile create pe reţeaua de socializare Facebook susţin cauze false şi, după ce ajung la un anumit număr de like-uri, ele sunt vândute pentru fanii adunaţi.

Şapte ponturi pentru a vă simţi în siguranţă pe Internet:

- verificați adresele de la care se trimit e-mailurile;

- nu accesați link-uri sau ataşamente primite în e-mailuri suspecte;

- nu completați formulare care vă solicită date personale şi date legate de conturi bancare;

- stick-urile USB sunt una dintre cele mai accesibile căi de transmitere a virușilor;

- tranzacţiile online trebuie făcute folosind un browser sigur, de exemplu, Bitdefender Safepay;

- datele trebuie criptate, telefoanele trebuie protejate prin coduri de blocare și ar trebui activat un serviciu de ştergere de la distanță;

- nici un alt membru al familiei nu ar trebui să folosească dispozitivele utilizate în interes de serviciu.

Mini alfabet de viruşi online

Virușii informatici sunt programe care se autocopiază pe sistemul compromis, fără știrea utilizatorului. Virusul va infecta astfel componente ale sistemului de operare sau alte programe informatice.

Troienii se prezintă sub forma unor programe legitime care, în realitate, sunt create cu scopul de a fura date confidențiale, sau de a permite unor utilizatori ori programe neautorizate accesul la sistemul infectat.

Viermii sunt programe care se pot auto-replica. Folosesc rețeaua de calculatoare pentru a-și trimite propriile copii în alte noduri (calculatoare din rețea). Spre deosebire de un virus informatic, un vierme informatic nu are nevoie să fie atașat la un program existent. Viermii provoacă daune rețelei, chiar şi prin simplul fapt că ocupă bandă, în timp ce viruşii corup sau modifică aproape întotdeauna fişiere de pe computerul țintă.

Spyware reprezintă o categorie de software malițios. Asemenea programe sunt ataşate, de obicei, altor programe gratuite, cum ar fi jocurile, programele de schimbat fișiere sau programele de video-chat. Programele spyware captează pe ascuns date de marketing (prin analiza site-urilor pe care le vizitează utilizatorul, cum ar fi cele de modă, pantofi, cluburi de tenis etc.) și le folosesc apoi pentru a transmite utilizatorului reclame corespunzătoare, dar nesolicitate.

Adware este orice program care afișează reclame la rularea sa, reclame care pot fi afișate ca bannere în fereastra programului, sau de tip pop-up (care deschide ferestre noi cu reclame, deasupra tuturor ferestrelor). Unele programe adware pot fi considerate o formă de spyware care nu colectează date de marketing, ci doar transmit reclame.

Phishing-ul constituie un atac prin care utilizatorul este manipulat să furnizeze de bunăvoie date confidențiale (precum conturile bancare).

Aflați mai multe despre securitate online pentru ONG-uri din prezentarea susținută de Loredana Botezatu, în cadrul webinarului organizat de TechSoup România. Pentru a fi la curent mereu cu cele mai noi amenințări online, urmăriți HotforSecurity – blogul Bitdefender.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări