ONG
Al treilea sector
Data: 26.02.2014
ONG / Social

România, prin ochii unei ONG-iste puternice

Milioane de români se află în zona riscului sărăciei şi a excluziunii sociale. Autorităţile fac puţine lucruri pentru a le creşte nivelul de trai, dar o femeie puternică din mediul neguvernamental românesc are soluţii.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

Creşterea explozivă pe care care a înregistrat-o Produsul Intern Brut (PIB) anul trecut nu se reflectă într-un nivel de trai mai bun al românilor. Din contră, angajaţii români au cele mai mici salarii minime dintre toţi salariaţii statelor Uniunii Europene (UE), arată datele Eurostat. Cele mai mari salarii minime din UE se regăsesc în Luxemburg (1874,19 euro), Belgia (1501,82 euro) şi Olanda (1469,4 euro), în vreme ce angajaţii cel mai prost recompensaţi sunt cei din România (157,5 euro), Bulgaria (158,5 euro) şi Letonia (286,6 euro).

Doina Crângaşu, 47 de ani, director executiv al Confederaţiei Caritas România, care a fost aleasă de revista Forbes România drept una dintre cele mai influente femei din ţară, este de părere că statul are intenţii bune în ceea ce priveşte combatarea sărăciei la nivel naţional, dar fără rezultate concrete.

„Din punct de vedere practic, autorităţile din România nu fac foarte multe lucruri pentru combaterea sărăciei. Faptul că la nivel de intenţie sunt niste promisiuni reprezintă un lucru bun, dar nu este suficient doar atât”, spune Crângaşu.

În ultima vreme, oficialii UE sunt tot mai preocupaţi de reducerea sărăciei la nivelul statelor membre, iar una dintre soluţiile propuse autorităţilor locale este crearea de joburi care să ducă la o scădere a diferenţelor salariale dintre angajaţi. „Trebuie să acordăm atenţie nu doar creării de locuri de muncă, ci şi calităţii locurilor de muncă, pentru a realiza o redresare durabilă care nu numai să reducă şomajul, ci şi sărăcia”, a declarat recent Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

Potrivit ultimelor date centralizate de Eurostat, peste 8,9 milioane locuitori din România erau supuşi, în 2012, riscului de sărăcie şi de excluziune socială. La nivelul UE, doar în Germania, Spania, Franţa şi Italia există mai mulţi oameni în pericol de sărăcie şi excluziune socială comparativ cu România.

„Statul român ar trebui să aibă o viziune pe termen lung şi o strategie. Cred că României îi lipseşte o strategie la nivel naţional, din care să fie dezvoltate şi operaţionalizate strategii specifice pe angajare, educaţie, sănătate şi asistenţă socială. Atâta timp cât între ministere nu există o colaborare şi o coordonare, probabil că România va mai petrece mulţi ani de acum înainte în a-şi căuta drumul”, afirmă Crângaşu.

Confederaţia Caritas, una dintre organizaţiile neguvernamentale locale care se implică puternic în combaterea sărăciei la nivel naţional, organizează, de câţiva ani, evenimentul „Un milion de stele”, preluat de la Caritas Europa, prin care invită românii să facă un gest de solidaritate faţă de persoanele care trăiesc în sărăcie, boală şi sunt marginalizate social. Ediţia din 2013 a evenimentului s-a desfăşurat în 35 de localităţi din ţară, unde peste 20.000 de români au aprins un milion de candele, în semn de solidaritate faţă de persoanele nevoiaşe.

Fiecare stat din UE este obligat să prezinte, anual, un program naţional de reformă, care să urmărească, printre altele, atingerea unor obiective sociale, cum ar fi reducerea sărăciei. Confederaţia Caritas Europa monitorizează programele naţionale de reformă ale statelor UE şi realizează „rapoarte în umbră” (shadow reports), în care nuanţează diverse concluzii trase de autorităţi.

În raportul realizat anul trecut, Caritas Europa are mai multe recomandări pentru autorităţile din România, în ceea ce priveşte combatarea sărăciei, creşterea nivelul de educaţie şi îmbunătăţirea serviciilor sociale.

Principalele sfaturi, pentru cei care conduc România, referitoare la diminuarea sărăciei sunt:

-   să reformeze sistemul de sănătate pentru a-i creşte eficienţa, calitatea şi gradul de accesibilitate, în special pentru oamenii dezavantajaţi şi comunităţile izolate;

-   să îmbunătăţească participarea pe piaţa muncii, precum şi angajabilitatea şi productivitatea forţei de muncă, prin revizuirea şi consolidarea politicilor active de pe piaţa muncii, să furnizeze training şi servicii individualizate şi să promoveze învăţarea pe tot parcursul vieţii; să permită o dezvoltare a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă care să se vadă în creşterea calităţii şi a acoperirii serviciilor furnizate;

-   să accelereze reforma educaţiei, prin includerea şi construirea capacităţii administrative la nivel local şi central, precum şi prin evaluarea impactului reformelor; demararea de reforme pentru învăţământul vocaţional şi profesional;

-   strategia naţională pentru incluziunea romilor ar trebui să beneficieze de suficiente fonduri pentru a fi implementată eficient;

-   să extindă serviciile de asistenţă socială, inclusiv prin finanţarea ONG-urilor şi furnizorilor privaţi de servicii sociale, pentru a acoperi toate zonele României;

-   să reducă birocraţia excesivă şi să îmbunătăţească dialogul între ministere şi societatea civilă;

-   să le ofere grupurilor vulnerabile şansa de a beneficia de servicii sociale adecvate şi accesibile;

-   să reducă şomajul în rândul tinerilor, prin implementarea unui plan de naţional de creare de locuri de muncă;

-   să creeze beneficii de protecţie socială.

Chiar dacă România mai are încă multe lucruri de pus la punct pentru a combate sărăcia şi efectele ei, Crângaşu consideră că autorităţile au luat şi măsuri bune la nivel legislativ.

„Printre lucrurile bune pe care le-au făcut autorităţile din România în ultimii ani se numără adoptarea legea educaţiei şi cea a asistenţei sociale. În ceea ce priveşte legea asistenţei sociale, chiar dacă reprezintă un aspect pozitiv, problema este că, de la sfârşitul lui 2011, când a fost adoptat, actul normativ nu este funcţional, pentru că nu are norme de aplicare”, precizează Doina Crângaşu.

Confederaţia Caritas România este unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de asistenţă socială la nivel naţional şi beneficiază, anual, de fonduri substanţiale din bugetele centrale şi locale. În 2013, de exemplu, toate cele zece organizaţii neguvernametantale membre ale Confederaţiei Caritas România au primit subvenţii de peste 9,6 milioane de lei.

„Unul dintre cele mai nevralgice puncte din domeniul de asistenţă socială din România este acela că nu se pune accentul pe sistemul social, ci continuă să se încurajeze prestaţiile, adică alocarea directă de bani persoanelor aflate într-o situaţie de dificultate. De-a lungul timpului s-a dovedit că nu este suficient doar să dai o anumită sumă de bani. Persoana respectivă are nevoie de mai mult decât de bani. La nivel european, serviciul social este considerat un serviciu activ de incluziune în societate şi pe piaţa muncii”, mai spune Crângaşu.

Confederaţia Caritas România va continua să pună presiune pe autorităţi şi să desfăşoare activităţi puternice de lobby, în ciuda faptului că o parte semnificativă din bugetele anuale are organizaţiilor membre provine din bani publici.

„În această muncă de lobby trebuie să intri în coaliţii şi parteneriate, să creezi reţele, pentru a avea o voce puternică”, conchide Crângaşu.

Sursa foto: Confederaţia Caritas România

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări