Economie socială
Al treilea sector
Data: 04.09.2013
Economie socială ,ONG / Social

România ignoră şomerii cu dizabilităţi

Când vine vorba de piaţa muncii din România, discursul reprezentanţilor statului se concentrează, preponderent, pe crearea de joburi, situaţia tinerilor fără un loc de muncă sau pe evoluţia ratei şomajului. Aproape nimeni nu ia în calcul angajarea în câmpul muncii a sutelor de mii de români cu dizabilităţi. 

Mădălin Oprişan, redactor AlTreileaSector.ro

Uniunea Europeană (UE) are 65 de milioane de persoane cu dizabilităţi. În România, trăiesc circa 700.000. Dintre ele, doar 30.000 lucrează. Cele mai multe dintre persoanele cu dizabilităţi care au un loc de muncă sunt în Bucureşti şi Ilfov (4.342) şi în regiunea Sud-Muntenia (3.892).  Celelalte trăiesc datorită apropiaţilor.

“Ne confruntăm cu foarte multe probleme. În primul rând, educaţia şcolară, apoi posibilităţile reale de angajare, deoarece pregătirea persoanelor cu dizabilităţi este foarte slabă, iar angajatorii refuză, de cele mai multe ori, să angajeze persoane cu dizabilităţi. Legislaţia nu se respectă, în cele mai multe cazuri, astfel încât procentul de angajare al persoanelor cu dizabilităţi este foarte mic”, spune Francisc Simon, președintele Organizației Naționale a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR).

10% din populația Uniunii Europene trăiește cu o dizabilitate

80% dintre persoanele cu dizabilități trăiesc în țările dezvoltate

Patru din cinci români cu dizabilităţi spun că ar face orice pentru un job, în vreme ce 65% dintre persoanele cu handicap consideră că locurile de muncă ar trebui adaptate situaţiei lor, arată  Raportul de analiză privind piața muncii pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, parte a proiectului „Rețeaua de Economie Socială – premise pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii”, cofinanţat din Fondul Social European, prin intermediul Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

În sprijinul românilor cu handicap, ONPHR a creat o rețea de economie socială care, prin cele trei birouri de angajare din Slobozia, Suceava și București, ajută persoanele cu dizabilități să aibă acces la cursuri de calificare și consiliere pentru găsirea unui loc de muncă. Până acum, peste 200 de oameni au participat la cursuri de IT, operatori vânzări prin telefon și legumicultură.

Deşi  economia socială reprezintă una din puţinele şanse la muncă a persoanelor cu dizabilităţi din România, datele existente la nivel naţional arată că mai puţin de 1.500 de oameni cu handicap lucrează în unităţi protejate, de exemplu. 

251 de unităţi protejate au o singură persoană cu handicap angajată (septembrie 2011)

În 85 de unităţi protejate, persoana cu dizabilitate este singurul angajat (septembrie 2011)

Oamenii cu handicap au cu 50% mai puţine şanse de a urma alte cursuri după cele secundare, comparativ cu persoanele sănătoase

Comparativ,  20 de milioane de oameni  din diferite grupuri vulnerabile sau dezavantajate lucrează, la nivelul UE, în structuri de economie socială. Mai jos găsiţi câteva exemple de afaceri sociale europene, sustenabile în timp, care funcţionează  în prezent şi pentru care lucrează persoane cu dizabilităţi:

Le Mat, un lanţ de mici întreprinderi sociale, active în sectorul hotelier, care oferă de lucru persoanelor cu deficienţe mintale;

Cap Märkte, o reţea de supermarketuri din Germania. În fiecare dintre cele circa 50 de unităţi comerciale lucrează între 5 şi 20 de persoane cu dizabilităţi.

Avem legi, le aplicăm mai puţin

Chiar dacă, la prima vedere, avem un cadru legislativ care permite accesul pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, lucrurile arată altfel în realitate.

“Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice,  publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi,  au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi”, potrivit articolului 78, din legea nr.448/2006 referitoare la protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Uneori, angajatorii preferă să  facă altceva cu banii de care dispun, decât să recruteze persoane cu dizabilităţi. Alteori, companiilor le este teamă că nu se vor înţelege cu angajaţii cu handicap sau reclamă lipsa timpului necesar instruirii lor, conform unui studiu publicat în 2011 de Institutul pentru Politici Publice.

Poate că adevărata problemă a celor aproape 700.000 de oameni cu dizabilităţi care trăiesc în România nu este nici accesul la educaţie şi nici lipsa locurilor de muncă. Poate că trebuie să luptăm cu prejudecăţile noastre şi poate că “trebuie să schimbăm mentalităţi”, după cum afirmă actriţa Manuela Hărăbor, al cărui fiu suferă de autism.

 Sursa foto: http://www.sxc.hu/

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări