ONG
Al treilea sector
Data: 08.08.2013
ONG / Social

Responsabilitatea socială neguvernamentală

Societatea are aşteptări mari în ceea ce priveşte responsabilitatea socială a companiilor. Oare, nu ar trebui să existe aceeaşi presiune, dacă nu mai mare, şi asupra ONG-urilor?

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

„Până de curând, ONG-urile de la noi nu şi-au pus niciodată problema că ar trebui să aibă acelaşi comportament ca unele corporaţii. S-au considerat cumva de tabăra cealaltă. Nu s-au considerat generatoare de impact. Noi, organizaţiile neguvernamentale, ar trebui să fim un model pentru mediul de afaceri în ceea ce priveşte responsabilitatea socială”, afirmă Cristiana Bobârnac, vicepreşedintele Reper21.

Echitatea socială, echilibrul mediului, eficienţa economică şi bună guvernanţă sunt pilonii unei organizaţii responsabile social.

Prin echitatea socială ne preocupăm faţă de angajaţi: le oferim condiţii decente de muncă, posibilitatea de a se dezvolta profesional, le respectăm viaţa privată şi stimulăm cultura participativă, cetăţenia activă şi voluntariatul.

Păstrăm echilibrul mediului prin reciclare, diminuarea consumului de energie şi utilizarea raţională şi nepoluantă a apei.

Eficienţa economică presupune asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectelor, eficientizarea costurilor, crearea de locuri de muncă sau promovarea formelor de economie socială, cum ar fi întreprinderile sociale.

Transparenţa şi găsirea unor metode de implicare a tuturor actorilor din proiecte, înseamnă bună guvernanţă.

„Responsabilitatea socială nu înseamnă doar nişte valori, ci nişte indicatori pe care organizaţiile trebuie să îi urmeze”, Cristiana Bobârnac.

În 2010, Reper21 a demarat proiectul Societal, pentru sensibilizarea organizaţiilor neguvernamentale privind responsabilitatea socială. Prin proiect, a realizat un instrument care prezintă 40 de indicatori pentru ONG-urile care vor să devină responsabile social. „Noi am creat un instrument, respectiv nişte indicatori de responsabilitate socială. Indicatorii sunt inspiraţi din Global Reporting Iniţiative şi ISO 26000. De asemenea, ei sunt împărţiţi pe patru domenii – economic, guvernamental, mediu şi social”, afirmă Bobârnac.

Global Reporting Initiative (GRI) este o organizaţie neguvernamentală care promovează sustenabilitatea economică, socială şi de mediu. ONG-ul pune la dispoziţia companiilor şi a altor organizaţii un set de criterii pe care trebuie să le respecte dacă vor să devină responsabile social.

Aproape 5.500 de companii şi alte entităţi din toată lumea realizează rapoarte anuale de responsabilitate socială, pe baza standardelor GRI. Baza de date GRI include şi sapte companii şi organizaţii din România.

„În ultimii ani, organizaţiile neguvernamentale din România au evoluat foarte mult în ceea ce priveşte responsabilitatea socială. În trecut, ele nu-şi puneau problema că CSR-ul (responsabilitatea socială corporativă – n.red.) este promovat eronat sau că este redus doar la filantropie. CSR-ul este, de fapt, un instrument de management şi nu are nicio legătură cu filantropia. CSR înseamnă că o organizaţie să-şi revizuiască modul de funcţionare şi managementul intern, astfel încât să aibă un impact diminuat asupra mediul şi un impact social pozitiv”, menţionează Cristiana Bobârnac.

În multe situaţii, organizaţiile confundă activităţile de responsabilitate socială cu cele de PR (relaţii publice). De exemplu, o acţiune de plantare de copaci este exploatată de responsabilii de PR ale companiilor prin promovarea demersului ca fiind unul de responsabilitate socială. Cristiana Bobârnac ne spune că „într-o companie, CSR-ul nu ar trebui asociat, în niciun caz, departamentului de marketing sau celui de PR. CSR-ul ar trebui să ţină de top management, nu de un departament în sine. Ar trebui să fie o politică organizaţională. Adică managerul general şi acţionarii să-şi dorească să aibă o politică de CSR. Apoi, fiecare manager de departament ar trebui să-şi asume o parte din strategia de CSR”.

Asociaţia Support for Youth Development (S4YD) este una dintre organizaţiile neguvernamentale implicate în proiectul Societal, care a primit consiliere despre cum să fie responsabilă social.

„Noi am început să devenim responsabili social odată cu intrarea în proiectul Societal, în 2011. Practic, proiectul ne-a educat în acest spirit şi ne-a furnizat instrumentele de lucru, de planificare şi de schimbare şi de adaptare la noile principii de responsabilitate socială. Până în 2011, ne-au lipsit tocmai informaţiile şi educaţia, ajutorul venit de la o entitate specializată în responsabilitate socială. Cred că asta lipseşte în continuare entităţilor ONG care încă nu au adoptat responsabilitatea socială în propria activitate sau în propriile proiecte: informaţia, formarea şi instrumentele de lucru”, apreciază Marius Berescu,  preşedintele organizaţia cu sediul central în Cluj-Napoca.

„În afară de probabilitatea alocării unui mic buget suplimentar pentru componenta de responsabilitate socială, asta depinzând foarte mult de natura proiectului, nu există eforturi financiare sau logistice de implementare a responsabilităţii sociale în proiectele dezvoltate de entităţi ONG. La urma urmei, să nu uităm că responsabilitatea socială este un mod de a fi, pe care îl adopţi sau nu, şi care vizează în mod direct viaţa şi modul de a se desfăşura al unui ONG”, adaugă Berescu.

Societatea şi mediul au nevoie de organizaţii şi companii responsabile. Eforturile financiare pentru aplicarea responsabilităţii sociale nu sunt exagerate, instrumentele şi informaţiile ajutătoare există. Ce stă în calea ONG-urilor?

 

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări