Companii
Al treilea sector
Data: 15.03.2013
Companii / CSR

Responsabilitatea socială corporativă ne poate ajuta să ieşim din criza economică

Interesul propriu al investitorilor a câştigat în faţa oricăror principii ale moralităţii în afaceri şi ne aflăm în plină criză de sistem a capitalismului contemporan. Este CSR-ul o posibilă soluţie de ieşire din această criză?

Diana Şerban, masterand în Management şi Comunicare în Afaceri

La începutul secolului XXI, sistemul capitalist este în dificultatea de a mai găsi soluţii de dezvoltare şi de înnoire. Guvernele încearcă să amortizeze căderea accentuată a pieţelor, a valorilor bursiere, a băncilor. În condiţiile în care capitalismul ignoră factorul social din dorinţa de a-şi maximiza profiturile şi a intrat într-o criză de sistem, resuscitarea moralităţii prin intermediul CSR-ului poate reprezenta o soluţie care să ajute regenerarea capitalismului modern.

Capitalismul, rămas fără repere

În urmă cu aproape trei secole, Adam Smith, economist, om politic şi filozof scoţian, a scris „Avuţia Naţiunilor”, prima lucrare care a oferit o teoretizare a sistemului capitalist. În opinia lui, pilonii pe care se sprijinea capitalismul în jurul anului 1776 erau: piaţa liberă, interesul propriu, diviziunea muncii şi moralitatea – care îşi găsea expresia în principiul de a nu-i prejudicia pe ceilalţi membri ai societăţii în cursa pentru atingerea interesului propriu.

Dereglarea acestui echilibru intre „piloni” a condus la o formă de capitalism „sălbatic”, care le oferea actorilor economici libertatea absolută de a vinde şi de a cumpăra, cu o singură constrângere: legea. Autonomia individuală a fost, astfel, dusă până la extrem, ignorând orice fel de responsabilitate sau constrângere socială.

O posibilă soluţie pentru situaţia în care se află astăzi sistemul capitalist, ar fi revenirea la principiile moralităţii în afaceri sub forma unui „capitalism moral”, care să îmbine interesul privat cu binele public. Companiile au început să acorde din ce în ce mai multă atenţie aspectului moral în anii ’90, pe măsură ce procesul de globalizare se accentua. În timp ce guvernele privatizau tot mai multe companii publice, corporaţiile au început să deţină un rol din ce în ce mai mare în asigurarea unor servicii cruciale în societate, precum distribuţia de electricitate, telecomunicaţiile, alimentarea cu apă sau alimentarea cu combustibili. Corporaţiile au preluat o parte din activele statului, în consecinţă puterea lor şi aşteptările publicului, respectiv ale clienţilor, au crescut simţitor, având în vedere faptul că mai multă putere înseamnă mai multă responsabilitate asumată.

World Business Council for Sustenable Development (WBCSD) 1999 a scos în evidenţă faptul că Responsabilitatea Socială Corporativă (CSR) este un fenomen global. De exemplu, în Argentina, CSR este un concept apărut relativ recent, dar care prezintă o importanţă din ce în ce mai mare pentru mediile de afaceri argentiniene. Situaţia aceasta intervine fondul presiunilor mass-media şi a presiunilor publice care cer un grad de transparenţă ridicat al modului în care companiile îşi raportează performanţele sociale şi de mediu. În ţările mai puţin dezvoltate sau în curs de dezvoltare, unde mass-media sunt slabe sau controlate de Guvern, companiile nu simt aceeaşi presiune a adoptării strategiilor de CSR.

Declanşatorii moralităţii

Creşterea importanţei CSR în mediile de afaceri este influenţată de existenţa anumitor declanşatori, cum ar fi: boicoturile consumatorilor, campaniile ONG-urilor sau mass-media care informează publicul despre despre activitaţile în neregulă ale companiilor, presiuni din partea Guvernului, incidente legate de poluare, sănătate, siguranţă etc. De exemplu, iniţiativa Shell de a dezafecta prin scufundare platforma maritimă Brent Spar, localizată în Marea Nordului, a fost inhibată de campania dusă de Greenpeace împotriva acestei acţiuni. Rezultatul a fost integrarea în practicile de afaceri ale companiei a factorilor sociali şi de mediu şi manifestarea angajamentului faţă de dezvoltarea durabilă.

CSR, PR sau Marketing?

Problema cu care se confruntă CSR-ul din România, în acest moment, este nivelul de înţelegere al conceptului şi al utilităţii aplicării lui în mediul în care companiile îşi desfăşoară activitatea economică. De exemplu, antreprenorii şi investitorii considera că CSR-ul este specific doar marilor corporaţii şi nu reprezintă o prioritate când discutăm despre start-ups sau afaceri mici. Un exemplu în acest sens este Marius Ghenea, care consideră că CSR-ul trebuie practicat numai de marile corporaţii, menţionând că rolul social al afacerilor mici constă în locurile de muncă pe care le oferă şi în taxele pe care le plăteşte către stat.

„Resposabilitatea Socială Corporativă este, prin definiţie, o activitate legată de corporaţii, nu de afaceri antreprenoriale. Iată de ce, nici în companiile în care eu investesc şi nici în alte afaceri antreprenoriale pe care le cunosc, nu ştiu să existe priorităţi în buget pe partea de CSR. Cu toate acestea, orice afacere are, prin însăşi existenţa ei, un rol social extrem de important: ea creează locuri de muncă, plăteşte taxe la bugetul de stat, contribuie la realizarea şi dezvoltarea personală a angajaţilor şi a familiilor acestora. Din acest punct de vedere, orice afacere antreprenorială trebuie privită şi din perspectiva rolului său social extrem de important. Evident, fiind vorba de afaceri mult mai mici decât marile corporaţii din banking, energie, telecom sau industria auto, ca să dau doar câteva exemple, afacerile antreprenoriale mici nu pot contribui semnificativ, în mod individual, în societate. Ele dau, însă, forţa extraordinară a economiei oricărei societăţi europene, inclusiv a României”, a declarat Marius Ghenea, Preşedintele Fit Distribution, pentru AlTreileaSector.ro.

Alţi antreprenori, precum Dan Bărbulescu, administrator independent în CA Oil Terminal şi Air Liquide Ductil asociază CSR-ul cu corectitudinea în afaceri, adică plata corectă a taxelor şi loialitatea faţă de parteneri.

„Prin practicile responsabile eu înţeleg corectitudinea. În primul rând, consider că aceasta este importantă la partenerii tăi de afaceri dar şi mai importantă faţă de tine însuţi. Atât din punct de vedere etic cât şi contabil, plata corectă a taxelor este o datorie şi nu un cost. Începe să devină un cost prin penalităţile aferente debitelor, dacă nu-ţi achiţi datoriile la termen, fiindcă nerespectarea cuvântului dat în afaceri generează penalităţi extracontabile. Pentru companiile listate pe piaţa de capital, respectarea normelor de transparenţă este obligatorie deoarece presupune constituirea unui serviciu de comunicare cu investitorii, reprezentând un cost care nu creşte în actuala conjunctură economică”, spune Dan Bărbulescu.

Laurian Lungu, membru al Institutului de Cercetări Macroeconomice din Liverpool şi Managing Director Macroanalitica a confirmat pentru AlTreileaSector.ro că există într-adevăr o problemă a moralităţii în afaceri generată şi de confuzia voită sau nu dintre CSR şi PR, însă acesta a subliniat că marea problemă a pieţelor din România rămâne de-reglementarea.

„Eu cred în continuare în piaţa liberă. Există într-adevăr o problemă cu aspectul moralităţii. Aceste deficienţe apar din cauza faptului că sistemul însuşi creează nişte nişe de evadare. S-a ajuns aici de câteva decenii din cauza propagării globalizării şi a avansului tehnologic. De multe ori programele de CSR ţin mai mult de PR, de o anumită imagine pe care compania vrea să şi-o creeze. Eu cred că este vorba de valorile morale ale unui popor. De exemplu, cum pot nordicii să funcţioneze cu un anumit grad de echitate? Este clar că pieţele nu vor putea funcţiona cu un interes propriu dus la extrem. Trebuie să ai o piaţă liberă unde motivaţia personală să fie bine susţinută de un set de cunoţştinţe. Sistemul nu poate funcţiona cu câştiguri ilicite. În acest moment este nevoie de un set de instituţii independente care să controleze piaţa şi să penalizeze eventualele încălcări ale regulilor”, a explicat Laurian Lungu.

În concluzie, trecem printr-o criză a sistemului captalist a cărei consecinţă principală este recesiunea economică. Practicile morale de afaceri sunt o soluţie pentru ieşirea din această criză, dar nu sunt suficiente dacă nu sunt însoţite de o mai bună reglementare a pieţelor.

Alte articole

Comentarii

One thought on “Responsabilitatea socială corporativă ne poate ajuta să ieşim din criza economică

  1. Exista o diferenta fundamentala intre paradigma economica a ultimilor 70 de ani si anume ca obiectivul fundamental al unei firme este “Maximizarea profitului” si urmatoarea paradigma (la care sper sa reusim sa ajungem) “Optimizarea profitului” (tinand cont si de ceva gen CSR).
    Este important de amintit si ponderea pe care o au in economia globala Corporatiile fata de micii intreprinzatori. Si anume corporatiile au (ca cifra de afaceri) o pondere surprinzator de mica. Dar tot corporatiile au o pondere covarsitor de mare in toate activitatile care fac rau naturii (consum nesustenabil), marile coruptii, miscari de lobby (orientat pur spre profit / nu social) chiar razboaie.
    Pe alta parte, CSR este “ceva” permis doar intr-un perimetru al misiunii + viziunii fiecarei corporatii (si intr-un buget de timp si bani care – de regula – trebuie sa aiba un rol de levier/substitut de marketing-pr).
    O prima concluzie este ca (mai intai/normal) ar fi sa vedem o noua miscare de responsabilitate sociala la nivel individual / social si nu sa consideram “relevant” ca o minoritate de oameni, de la o alta minoritate (corporatiile), daca li se da voie (si mijloace relevate PR/MKT) fac niste “gesturi” (de regula) nesustenabile (mereu si mereu “pilot”-uri). Inainte de a spune ca e ceva … sustenabil. Eu (mai degraba) vad (la majoritatea corporatiilor) multimi de intelectuali (tematori) care stiu ca organizatiile in care lucreaza si chiar si ceea ce fac ei … nu e bun/bine. Dar gasesc cum sa se dez-culpabilizeze si apoi sa ia banii (cu oarecare +premium pentru +implicare) care le permit sa ramana “in rand cu lumea” (cu valori de angajat/cariera/promovare – tip corporate). Si in paralel – cel mult devin niste infocati sustinatori de idei / principii de mediu, eco, CSR etc. Adica ceva …trist (caci are o mare doza de duplicitarism) si in unele cazuri – chiar actiuni/activitati/intamplari care fac participantii (proprii angajati) sa se simta chiar penibili/rusinati.

    Parerea mea este ca CSR nu poate ajuta (cu adevarat). SR – da. Sau CSR ajuta doar atat cat o gaina care tot cotcodaceste (dar nu face si oua, sau extrem de putin/rar fata de reclama), cel mult va aduce aminte celor care (oricum) muncesc, sufera, platesc taxe (si deci ele “duc” si bugetele administratiilor “inainte” cu toate furturile acestora), au familii (si deci gandesc si la viitor – susteabilitate) – deci in masura in care aceste mase de anonimi vor auzi “gaina furioasa” (angry bird – sterila/duplicitara) si vor incepe sa faca (gradual) mici gesturi / alegeri / eforturi catre alte valori – criterii. Deci CSR ar putea avea un rol de genul “fa ce zice popa nu ce face popa”. In nici un caz de “salvare”. Caci corporatiile (in general) daca pot, vor continua … sa isi urmeze paradigma impusa de actionari (=profit in sens “liberal” + context “capitalism” – toate pe gresite valori si fara legatura nici cu meritocratia sociala si nici cu principii economice sau sociale, reale/sanatoase).

    Nota finala: Da, confirm ca exista si cateva exceptii laudabile de CSR (in cadrul corporatiilor). Dar fara a incalca paradigma initial mentionata + cu acordul actionarilor + dupa ce se creeaza o cultura organizationala (oamenii necesitand pe “Maslow” si o motivatie paralela cat sa fie acceptabil ca firma sa doneze altora ceva, inainte de a fi oportun ca sindicatele sa mai “ceara” ceva, etc). Deci nu este usor / permanent / sustenabil. Mai degraba daca / cand / cat “ne merge foarte bine” (fata de altii) si pot pretinde ca “motorul” rezultatelor este … (si) asa ceva…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări