ONG
Al treilea sector
Data: 09.07.2015
ONG

Președintele României, prin ochii ONG-iștilor

La sfârșitul anului trecut am văzut ce așteptări aveau ONG-iștii de la viitorul președinte al României. La jumătatea lui 2015, vrem să ştim dacă dorințele lor s-au îndeplinit.

 Liviu Florea, redactor-șef AlTreileaSector.ro

AlTreileaSector.ro vă invită să citiţi o continuare a articolului „Ce așteaptă ONG-iștii de la viitorul președinte”, publicat pe 13 noiembrie 2014, înainte să știm cine va noul președinte al României.

Vă invităm să aflați dacă oamenii din organizaţiile societăţii civile consideră că președintele României, Klaus Iohannis, s-a ridicat la nivelul așteptărilor exprimate la finalul lui 2014.

Marian Ursan, președintele consiliului director al asociației Carusel: Din discursul public de până acum al președintelui nu am sesizat nicio abordare a lucrurilor pe care le-am mențional la sfârșitul anului trecut. Este musai să se schimbe asta.

Matei Ghigiu, reprezentant al federaţiei Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR): Nu am văzut niciun semnal că se întâmplă ceea ce așteptam eu la acel moment și nu cred că lucrurile merg într-o direcție bună. România nu a avut niciodată un consilier prezidențial care să se ocupe de problematica dizabilității. Și cred că este important ca această problematică să fie în prima linie a politicilor publice.

Oana Preda, director executiv al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe): În primele șase luni din 2015, am vazut o instituție prezidențială mai deschisă și mai receptivă la anumite voci prezente în societatea civilă față de ceea ce cunoșteam noi până acum. Pe anumite subiecte, administratia prezidențială și-a asumat, în limitele competențelor legale, rolul de mediator sau facilitator, deci făra ca președintele să își asume o poziție sau alta pe subiect, pentru că decizia nu era la dumnealui, constituțional vorbind. În orice caz, există un efort de a aduce la aceeași masă diferitele opinii. Totodată, ne-am dori (…) ca și vocile mai puțin cunoscute, din societatea civilă, să fie incluse în acest dialog iar acest proces să devină mai vizibil în rândul societății.

Mario DeMezzo, director național Habitat for Humanity România: Mi-aș fi dorit să văd un președinte mai implicat în problemele sociale cu care se confruntă România. În condițiile în care în 2015, într-o țară din Uniunea Europeană, aproximativ cinci milioane de români locuiesc în condiții precare și peste opt milioane nu au apă curentă în casă, accesul la o locuire decentă ar trebui să fie prioritar pe agenda președintelui. Mi-aș dori să văd un președinte care să promoveze pe agenda publică și legistativă rezolvarea unei situații care afectează sanătatea și educația a milioane de oameni.

Tincuţa Apăteanu, fondator asociaţia Edusfera: În primele şase luni de mandat preşedintele Iohannis şi-a exprimat în câteva rânduri susţinerea pentru educaţie, acesta fiind şi primul capitol important din planul de guvernare. Speranţa mea este că aceste intervenţii vor fi mai consistente şi mai frecvente după identificarea unui consilier prezidenţial pentru educaţie, persoană ce va putea coordona un dialog serios şi bine structurat (…) pentru creionarea unei viziuni proaspete pentru sistemul educaţional românesc, viziune care să nu mai fie modificată la fiecare nouă guvernare.

Ruxandra Sasu, director executiv Fundaţia PACT: Admiţând că o perioadă de şase luni este prea scurtă pentru a produce schimbări majore, au existat totuşi câteva semnale din partea şefului statului în spiritul unei dezvoltări mai sănătoase a satului românesc. Dincolo de faptul că <<agricultura poate deveni un reper într-o Românie a lucrului bine făcut şi un motor de creştere economică>>, trebuie considerată în egală măsură importanţa fundamentală pe care patrimoniul local, valorile şi cultura tradiţională le deţin în peisajul rural românesc. O dezvoltare autentică şi durabilă a societăţii româneşti nu se poate întâmpla decât prin potenţarea resurselor şi capacităţilor locale, pornind de la cetăţeni, din care aproximativ jumătate trăiesc şi muncesc în mediul rural. Resimţim puternic, însă, în continuare, lipsa unei viziuni la nivel statal şi politic privind oportunităţile şi potenţialul de dezvoltare a satului romanesc, ca şi lipsa disponibilităţii instituţiilor publice de a admite, valoriza şi valorifica ceea ce societatea civilă are de oferit în acest sens. Şeful statului ar trebui să determine, prin poziţia sa, instituţionalizarea unui sistem de dialog cu reprezentanţii societăţii civile pe probleme care privesc viaţa şi activitatea comunităţilor locale – cu precădere comunităţile rurale, unde nivelul asociativităţii şi activismul civic sunt încă ingrijorător de scăzute. Ne aşteptăm ca preşedintele să ia tot mai des poziţii publice în ce priveşte recunoaşterea şi promovarea iniţiativelor valoroase născute din mediul rural, şi chiar cu privire la constituirea unui fond de investiţii dedicat initiaţivelor de tip grassroots („la firul ierbii” – traducere).

Cristiana Bobârnac, membru fondator Reper21: Poate că ne-am obișnuit cu atitudinea lui Traian Băsescu, omniprezent în mass-media și prea implicat în guvernare. De data aceasta, avem de-a face cu o presedinție destul de silențioasă și canalizată pe relațiile externe, cum e​ra​ și cazul, fără a sufoca ​deciziile clasei politice și a iniția scandaluri cu premierul​, asa cum ne-am obișnuit.​

Cred că este prematur să ne dăm cu părerea, după doar șase luni de mandat, asupra modului în care este condusă țara de un om care a făcut brusc trecerea de la responsabilitățile unui primar, la cele de președinte al țării. Totuși, am rămas cu un gust amar dupa ce Klaus Iohannis a refuzat să promulge modificările la Codul Silvic și să oprească investițiile concernului austriac Holzindustrie Schweighofer, care ​se pare că ​​vor afecta mediul ​î​nconjur​ă​tor, ​în special p​ă​durile din jude​țul Covasna​, va falimenta micii ​întreprinzatori locali din industria lemnului ​ș​i va avea efecte dezastruoase asupra rezerva​t​iei naturale „Mestec​ăniș​ul”​.

Viorel Micescu, director executiv la Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS): Primele şase luni din 2015  au arătat destul de puţin că preşedintele se încadrează în ceea ce îmi doream la finalul anului trecut. Este adevărat însă că pentru un preşedinte la primul mandat, primele şase luni sunt foarte scurte  – este o perioadă de acomodare cu funcţia. Au existat însă anumite semnale din partea administraţiei prezidenţiale către ONG-uri şi o primă încercare de mediere pe pachetul de legi electorale. Asteptările mele devin scadente în al doilea an de mandat.

Sebastian Burduja, preşedinte de onoare şi cofondator al Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi al Centrului pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români (C.A.E.S.A.R.): La finalul lunii noiembrie afirmam că preşedintele pe care ni-l dorim trebuie să demonstreze în permanenţă caracteristicile unui lider autentic în slujba celor pe care îi reprezintă: competență, caracter, pasiune. Oricât de relevantă ar fi întrebarea şi oricât de tentant ar fi un diagnostic fără echivoc, răspunsul definitiv trebuie aşteptat cu răbdare. Adică pas cu pas. E ceea ce ne-ar îndemna, fără ezitare, însuşi preşedintele Iohannis. Până acum, per total, premisele sunt pozitive. Într-un mediu politic dominat de incompetenţă, corupţie şi inversarea valorilor pe modelul „totul pentru noi, nimic pentru ţară”, Preşedintele Iohannis se distinge prin fapte şi atitudini corect ancorate în datoria României de a-şi construi, într-o Europă puternică şi unită, un viitor în 3D: democraţie, dezvoltare, demnitate.

Sursa foto: www.presidency.ro

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări