ONG
Al treilea sector
Data: 16.01.2015
ONG / Educaţie & Tineret

O strategie pentru șase milioane de tineri

În România trăiesc mai mult de șase milioane de tineri între 15 și 34 de ani. Cum le va schimba viaţa „Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015 – 2020”?

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

„Susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, educaţională, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decentă, cu o atenţie particulară către adolescenţii şi tinerii care, din diferite motive, ar avea mai puţine oportunităţi” reprezintă obiectivul general din „Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015 – 2020”.

Strategie cuprinde patru domenii principale de intervenţie care vor fi abordate de autorităţi, între 2015 şi 2020, cu scopul de a rezolva problemele tinerilor: „muncă şi antreprenoriat”, „cultură şi educaţie formală şi non-formală”, „sănătate, sport şi recreere” şi „participare şi voluntariat”. Realizatorii strategiei şi-au propus să obţină anumite rezultate, în funcție de domeniu. Însă rezultatele sunt foarte dificil de cuantificat, cu excepţia indicatorilor care trebuie atinşi de România, ca stat al Uniunii Europene. Pentru atingerea respectivelor rezultate, reprezentanţii Guvernului au stabilit, pe fiecare dintre cele patru capitole, mai multe obiective şi direcţii de acţiune. Cele mai multe obiective „specifice” și direcții de acțiune cuprinse în strategie vizează „munca și antreprenoriatul” și „participarea și voluntariatul”, în vreme domeniile „sănătate, sport şi recreere” și „cultură şi educaţie formală şi non-formală” sunt tratate succint.

Totuşi, obiectivele sunt departe de a fi specifice, iar direcţiile de acţiune sunt generale şi însoţite de nişte indicatori relativi. De exemplu, printre obiectivele „specifice”  cuprinse în strategie se numără „îmbunătățirea ofertei de educație non-formală”, „facilitarea accesului tinerilor la consum de cultură și creație culturală de calitate” sau „creșterea gradului de participare a tinerilor la viața comunității”.

„Este bine că, într-un final, avem acest document. Noi, ca organizaţie, am participat la elaborarea acestei strategii, dar multe dintre lucrurile discutate şi agreate împreună cu autorităţile nu se regăsesc în forma finală. Strategia, în sine, este bună, dar lipsesc obiectivele concrete. De ce nu au trecut autorităţile şi obiective concrete? Pentru că, fiind doar obiective generale, la finalul perioadei este mai dificil să evaluezi dacă au fost îndeplinite sau nu. Sunt convins că, până în 2020, oamenii o să uite de această strategie”, spune Cristi Popescu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

El adaugă că strategia ar fi trebuit să includă şi informaţii despre cum se va implica fiecare minister responsabil în realizarea obiectivelor care se regăsesc în document. „Totodată, această strategie ar fi trebuit să cuprindă şi nişte prevederi în domeniul educaţiei, care să facă referire la reforma sistemului educaţional. Problemele din învăţământul preuniversitar şi universitar ar fi trebuit incluse în strategie”, precizează Popescu.

Mihaela Gîrleanu, director executiv la Cercetașii României, o altă organizație neguvernamentală care a contribuit la realizarea strategiei, este de părere că documentul adoptat de Guvern reprezintă un plus pentru România. „Opinia mea este că această strategie înseamnă un pas foarte mare înainte pe care îl face România în domeniul tineretului. În primul rând, este un pas înainte pentru că până acum nu s-a mai făcut așa ceva și, în al doilea rând, pentru că această strategie a fost realizată în colaborare cu toate ministerele”, apreciază Gîrleanu.

„Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015 – 2020” este a doua strategie naţională prezentată în ultima lună de reprezentanţii autorităţilor, după cea dedicată incluziunii sociale și reducerii sărăciei, pentru 2014 – 2020, în care multe dintre măsurile propuse pentru rezolvarea anumitor probleme ale românilor nu sunt susţinute de date concrete.

Pentru mai multe detalii despre  „Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014 – 2020)” vă recomandăm să citiţi: Semne de întrebare în strategia anti-sărăcie.

Sursa foto: freeimages.com

 

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări