ONG
Al treilea sector
Data: 26.07.2013
ONG / Drepturile omului

Meşteşugarii romi: între discriminare şi tradiţie

Căldărar. Rudar. Argintar. Sitar sau ceaunar. Sunt doar câteva dintre meseriile care nu există în Codul Ocupaţiilor din România, dar se practică în multe judeţe ale ţării, de către meşteşugarii romi.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

Există puţine date statistice clare referitoare la numărul de meşteşugari romi şi, cu atât mai puţin, date despre fiecare meserie sau regiunile în care încă se practică.

 „Principalele neamuri de meşteşugari sunt de fierari, cărămidari, ceaunari, cărămidari, căldărari, argintari, împletitori, rudari (lucrează în lemn – n.red.), lingurari, florari, hămurari (lucrează în piele – n.red.), lăutari şi tinichigii. Mai sunt meserii practicate fie la o scară foarte redusă, precum căciularii, fie deloc – însa mai există oameni care au priceperea necesară, precum sitarii. De asemenea, există meserii care au dispărut cu totul, nemaigăsindu-şi loc pe piaţa muncii: ursarii (un fel de echivalent ai circarilor de astăzi, spoitorii, geambaşii (negustori de cai – n.red.), pieptănarii, lustragii sau cocalarii (lucrau în oase de animale, fiind o meserie depreciată – n.red.)”, explică Irina Georgescu, reprezentantul de relaţii publice al firmei de consultanţă K Consulting Management and Coordination (KCMC), care oferă servicii de training şi comunicare pentru furnizorii de servicii sociale. KCMC şi organizaţia Romano ButiQ au finalizat, în mai 2013, un proiect finanţat din fonduri structurale, prin care au înfiinţat 30 de coperative cu 500 de meşteşugari romi.

„Pentru că erau puţine date despre meşteşuguri, am făcut şi primul studiu socio-antropoligic despre comunităţile de romi meşteşugari în 30 de comunităţi şi pe baza lui putem estima existenţa a minimum 500 de meşteşugari romi”, subliniază Georgescu. Lipsa unor cifre poate fi explicată prin faptul că sistemul comunist a descurajat practicarea meşteşugurilor tradiţionale, iar cei care au continuat să le practice, în afara legii, probabil că nu s-au grăbit să le declare odată cu schimbarea regimului. De asemenea, mulţi meşteşugari nu şi-au declarat profesia din motive fiscale. Există destul de mulţi care lucrează fără forme legale de activitate economică, din lipsă de cunoaştere şi înţelegere a sistemelor fiscale ori ca urmare a unei activităţi mult prea reduse, la limita profitabilităţii, spune reprezentantul KCMC.

621.000 de romi trăiesc oficial în România

Pentru confecţionarea unui ibric este nevoie de 4.000 de lovituri de ciocan

O lingură de lemn trebuie „luată la mână” de şapte ori până ajunge în stadiul final

Lipsa datelor în ceea ce priveşte meşteşugarii romi de pe teritoriul României poate fi explicată şi prin faptul că nu se cunoaşte numărul total de romi, deşi Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat, la începutul lui iulie, datele finale ale recensământului din 2011. La nivel naţional, 621.000 de persoane s-au declarat de etnie romă (puţin peste 3% din totalul populaţiei), dar numărul lor ar putea să fie mult mai mare în condiţiile în care mai mult de 1,2 milioane de cetăţeni apar în evidenţele dedicate etniei ca „indisponibili”.

Studiul „Incluziunea romilor din România: Politici, Instituţii, Experienţe”, publicat în august 2012 de Fundaţia Soros România, arată că „estimările experţilor indică ponderea romilor la aproximativ 10% din populaţia României, iar reprezentanţii romilor avansează estimări de ordinul 1,5 – 2,5 milioane de romi”.

Demersul realizat de KCMC şi Romano ButiQ a scos în evindenţă că în foarte multe dintre localităţile din România există meşteşugari romi care mai practică meseria sau o cunosc, dar nu o desfăşoară pentru ca nu mai au crere. „În cadrul proiectului Romano ButiQ am identificat aproximativ 70 de astfel de locuri (în care există meşteşugari romi – r.red.), şi lucrăm cu 30 dintre ele. Localităţile cu meşteşugari romi depăşesc sigur, cu mult, numărul celor cu care noi am lucrat în proiectele noastre”, menţionează Irina Georgescu.

În România, cea mai mare partea a romilor suferă de sărăcie, chiar dacă unii dintre ei reuşesc să-şi asigure venituri prin meştesugurile pe care le practică. Pentru a-i ajuta pe meşteşugarii romi să-şi comercializeze produsele şi în afara satului sau oraşului din care provin, iniţiatorii proiectului au creat şi un magazin online.

„Un studiu al Bãncii Mondiale arată ca în Bulgaria, Cehia, România şi Serbia, şansele romilor de a absolvi şcoala secundară sunt de patru până la şase ori mai scăzute faţă de populaţia majoritară; nivelul şomajului este ridicat – numai 50% dintre romi lucreazã în România, ponderea fiind şi mai redusã în Bulgaria şi Cehia; raportat la populaţia majoritară, veniturile obţinute sunt mult mai mici: variazã de la 39% în România la 69% în Bulgaria”, potrivit studiului publicat anul trecut de Fundaţia Soros România.

Situaţia romilor reprezintă un motiv de îngrijorare nu doar în România, ci şi la nivelul Uniunii Europene. Tocmai de aceea, UE alocă sume importante statelor membre pentru integrarea socială a romilor. De exemplu, potrivit listei beneficiarilor Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU), zeci de iniţiative vizează îmbunătăţirea vieţii romilor.

Toate aceste demersuri au fost făcute în speranţa că, în timp, când ne vom gândi la romii din România, primele gânduri nu ne vor duce la „mucles” sau „bulangii”, ci la realităţi cum este faptul că un meşteşugar rom bate fierul de 4.000 de ori cu ciocanul, ca să confecţioneaze un ibric.

Credit foto principala: Lorand Vakarcs

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări