ONG
Al treilea sector
Data: 21.02.2014
ONG / Social

Libertate în cătuşe

Între 60% şi 80% dintre deţinuţii români revin, la un moment dat, în penitenciare. Societatea le păstrează cătuşele chiar şi după eliberare, când companiile nu-i angajează şi familiile nu-i mai vor înapoi.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

„Pe parcursul executării pedepsei, a menţinut constant legătura cu familia şi a fost vizitat periodic în penitenciar. Datorită evoluţiei pozitive a conduitei persoanei private de libertate, pentru stăruinţa în muncă şi rezultatele deosebite obţinute la activităţile educaţionale, terapeutice şi cultural artistice, a fost recompensat cu permisiunea de ieşire din penitenciar în perioada 27 – 28.02.2008. A fost eliberat condiţionat în data de 18.06.2008, din Penitenciarul Arad. Din informaţiile obţinute ulterior, s-a căsătorit, a absolvit o facultate şi munceşte cu forme legale, în Timişoara”. Aşa arată povestea lui Ovidiu, un fost puşcăriaş, arestat în 1995 şi condamnat la 18 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Din păcate, asemenea poveşti cu final fericit, ale foştilor deţinuţi, nu prea există în România.

În prezent, peste 33.000 de oameni sunt deţinuţi în sistemul de penitenciare din România. Un sondaj realizat în 2012 de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a arătat că între 60% şi 80% din populaţia aflată în închisorile naţionale revine, mai devreme sau mai târziu, în penitenciare. Totodată, nu se ştie câţi din deţinuţii eliberaţi anual în România, reuşesc să fie reintegraţi în societate şi să-şi găsească un loc de muncă.

„Am încercat să punem bazele unui sistem de monitorizare a activităţilor post – detenţie a deţinuţilor, pentru că în România nimeni nu ştie ce se întâmplă cu aceste persoane după ce ele părăsesc penitenciarele. Singurii care încearcă să ţină, cât de cât, legătura cu foştii deţinuţi sunt angajaţii penitenciarelor”, afirmă Mihai Moia, managerul proiectului „Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate”. El adaugă că în societatea românească există o barieră foarte mare de prejudecăţi şi mentalităţi în defavoarea deţinuţilor, „de aceea, foştilor deţinuţi le este foarte greu să-şi găsească un loc de muncă, indiferent de nivelul studiilor şi al pregătirii. După ce ies din penitenciare sunt etichetaţi, din păcate, ca puşcăriaşi. Şi asta este o problemă majoră”.

Cele mai mari şanse de reintegrare în societate le au deţinuţii cu o situaţie bună în familie. „Este foarte important ca un deţinut să aibă suportul familiei în momentul în care părăseşte penitenciarul. Doar aşa cresc şansele ca acesta să poată obţine un loc de muncă”, menţionează Moia. Foştii deţinuţi sunt nevoiţi, de cele mai multe ori, să se angajeze la negru sau să părăsească ţară pentru a avea un loc de muncă, din cauză că angajatorii de pe piaţa locală nu sunt interesaţi să-i recruteze. „Angajatorii din România spun că, atâta vreme cât sunt atâţia tineri absolvenţi care nu au loc de muncă, preferă să-i angajeze pe ei, decât pe nişte foşti deţinuţi. În străinătate, există companii foarte mari care au angajat foşti deţinuţi chiar la sediul lor central. Când am fost să vorbim şi cu reprezentanţele din România ale acestor companii, ne-au spus că nici nu vor să audă de posibilitatea de a angaja foşti deţinuţi”, mai spune Moia.

Pe lângă promovarea reintegrării sociale a foştilor deţinuţi, proiectul a inclus şi dezvoltarea unui sistem de instruire a deţinuţilor pentru meserii şi ocupaţii ecologice şi a personalului supraveghetor din penitenciare, pe teme de comunicare şi gestionare a stărilor conflictuale. În plus, a fost realizat un studiu şi au fost formulate recomandări pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ şi administrativ în direcţia facilitării incluziunii sociale a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi.

Proiectul „Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate” (martie 2011 – februarie 2014) a beneficiat de un buget de peste 14 milioane de lei şi a fost implement de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România, Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor (CRFPA) CălăraşiUniversitatea de Vest din Timişoara şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări