Economie socială
Al treilea sector

Întreprinderea socială – primul meu loc de muncă

Într-o dimineaţă de noiembrie, poarta curţii unei case din Târgovişte se deschide şi apar trei bărbaţi, gata să descarce dintr-o dubă albă materii prime sosite de la Bucureşti. Oamenii sunt bucuroşi. Materialele îi vor ajuta să muncească mai eficient. 

Liviu Florea, redactor-şef AltreileaSector.ro

„De la primul interviu pe care l-am avut aici am crezut în acest proiect şi am simţit că lucrurile trebuie să meargă”, spune Cristi Ispas, un tânăr de 25 de ani. S-a născut cu „buză de iepure”, o malformaţie congenitală facială şi are mici dificultăţi de vorbire. Din cauza problemei medicale, nu a reuşit să-şi găsească un loc de muncă timp de un an şi jumătate de la terminarea facultăţii. A absolvit Facultatea de Administraţie Publică, în Târgovişte. „În timpul în care mi-am căutat loc de muncă, angajatorii m-au respins pe criteriul dizabilităţii”, menţionează tânărul. Nu-i place să se victimizeze. Experienţele pe care le-a trăit l-au făcut să nu renunţe. „Speram să-mi găsesc un loc de muncă şi nicio clipă nu mi-am pierdut speranţa, chiar dacă au fost zile în care moralul meu a avut de suferit”, ne dezvăluie Cristi. Anul trecut s-a angajat pentru prima oară în viaţa lui, în întreprinderea socială Asociaţia React Filiala Târgovişte. Se căutau oameni pentru întreprinderea socială deschisă prin proiectul „Dezvoltarea economiei sociale prin înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi sociale”, finanţat prin Fondul Social European.

Întreprinderea din Târgovişte produce hârtie reciclată manual, cutii de carton, coastere din plută (suporturi pentru pahare), carneţele, agende, rame din lemn pentru tablouri, aviziere, şine pentru canvas şi oglinzi. Cazul lui Cristi, care a reuşit să-şi găsească un loc de muncă aici, este unul fericit. În condiţiile actuale de pe piaţa muncii, tinerii au dificultăţi reale în obţinerea unui job, indiferent dacă suferă de o dizabilitate sau nu. La nivel mondial, anii de criză au transformat tinerii absolvenţi într-o „generaţie pierdută”. Rata şomajului în rândul celor sub 25 de ani a ajuns, în unele state din Uniunea Europeană (Grecia, Spania sau Croaţia) să depăşească 50%. Şi România se numără printre ţările cu şomaj ridicat în rândul proaspeţilor absolvenţi, cu o rată de 23,2%.

Pentru creşterea angajabilităţii tinerilor, Uniunea Europeană va aloca 45 de miliarde de euro în următorii ani, prin intermediul mai multor programe. Dintr-o analiză publicată pe site-ul Comisiei Europene reiese că tinerii care nu au loc de muncă şi nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie sau training, generează cheltuieli de 153 de miliarde de euro într-un singur an, la nivelul bugetului UE.

Multe dintre întreprinderile sociale existente în România lucrează deja cu tineri, chiar dacă, în majoritatea cazurilor, este vorba de persoane cu dizabilităţi sau care trăiau din venitul minim garantat. Provocarea, însă, este că o întreprindere socială care lucrează preponderent cu persoane cu dizabilităţi, are mari dificultăţi în a face faţă concurenţei impuse de businessurile clasice, centrate pe a produce în cantităţi mari.

„Cele mai mari mulţumiri pe care le am vizavi de acest proiect sunt că putem să oferim de muncă unor oameni aflaţi în situaţii dificile şi să producem lucruri de calitate, fabricate manual, în România. Dorinţa mea este să devenim principalul furnizor de produse realizate în România de persoane cu dizabilităţi”, ne mărturiseşte Adrian Ştefan, managerul întreprinderii sociale din Târgovişte.

Până acum, activitatea întreprinderii s-a concentrat pe procesul de producţie, pentru ca produsele realizate să poată concura din punct de vedere calitativ cu cele existente pe piaţă. Pentru perioada următoare, şi-au propus să-şi concentreze eforturile în direcţia vânzării. „Nemulţumirile mele sunt legate de lipsa fondurilor pentru materia primă şi percepţia negativă pe care o au clienţii faţă de persoanele cu dizabilităţi. Lumea nu apreciază aşa cum ar trebui valoare muncii lor”, afirmă Ştefan.

Chiar dacă întreprinderea socială este deocamdată la început de drum, iar salariile oamenilor care lucrează acolo sunt mai mult decât modeste, angajaţii au încredere că lucrurile se vor schimba în bine. „Mă descurc foarte greu cu banii, dar am încrederea că lucrurile se vor îmbunătăţi. Nu are cum să fie altfel. Mă bucur că am un loc de muncă şi îmi place să fiu printre oameni. Aici am învăţat să comunic mult. Şi, nelucrând până acum în altă parte, am o satisfacţie foarte mare când iese ceva bine făcut din mâna mea”, conchide Cristi.

Recent, liderii europeni s-au reunit la Paris într-o conferinţă referitoare la locurile de muncă pentru tineri. Una dintre concluzii a fost că trebuie luate măsuri concrete, rapid. Rămâne de văzut dacă sprijinirea întreprinderilor sociale ca angajatori ai tinerilor şomeri cu şi fără dizabilităţi, se va regăsi printre viitoarele acţiuni prioritare întreprinse la nivelul UE.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări