ONG
Al treilea sector
Data: 20.05.2013
ONG / Social

Implicarea românilor în societate. A fi sau a nu fi?

Implicarea în societate, protecţia mediului şi responsabilitatea în afaceri sunt câteva dintre valorile pe care românii declară ca le au. În fapt, însă, aşteaptă de la instituţiile statului şi companii să respecte aceste valori în locul lor.

Liviu Florea,  redactor-sef AlTreileaSector.ro

După analiza unor studii şi statistici publicate recent, constatăm că la nivelul României există rezultate contradictorii când vine vorba despre implicare civică şi comportament social sau atitudine faţă de mediul înconjurator. 

4% dintre români fac parte din ONG-uri sau asociaţii profesionale

55% dintre români cred că nu au nevoie de ONG-uri pentru influenţarea deciziilor politice

23% dintre români îşi colectează selectiv deşeurile menajere

51% dintre români cred că atenţia pe care o acordă companiile influenţei lor asupra societăţii a scăzut

Avem nevoie de ONG-uri. Sau nu?

55% dintre români cred că nu au nevoie de organizaţiile neguvernamentale (ONG) pentru a influenţa deciziile politice, arată un barometru de opinie privind implicarea europenilor în democraţia participativă, publicat recent de Comisia Europeană (CE).

Tot românii se află pe primul loc în topul cetăţenilor europeni care apreciază că ONG-urile pot interveni în deciziile luate la nivelul Uniunii Europene (UE). 65% dintre ei sunt de părere că a fi membru într-o entitate neguvernamentală este o metodă eficientă de a iniţia activităţi de advocacy, dar doar 4% dintre conaţionali fac parte din astfel de organizaţii sau dintr-o asociaţie profesională.

“România are un grad de participare socială mai scăzut decât în Europa de Vest, de exemplu, dar se poate compara cu alte ţări cu un trecut istoric similar”, afirmă sociologul Cătălin Augustin Stoica, directorul general al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS). În volumul „Iarna vrajbei noastre: Protestele din România, ianuarie-februarie 2012”, sociologul susţine că tiparele politice şi instituţionale afectează în mod direct implicarea civică şi politică a oamenilor. La nivel individual intervin şi factori cum ar fi vârsta, genul sau nivelul de educaţie.

Mediul: îl protejăm dar nu prea mult

Gradul de implicare al românilor în societate nu reiese doar din participarea redusă în zona neguvernamentală, ci şi din comportamentul faţă de mediu.

La nivelul Uniunii Europene, românii şi bulgarii sunt printre cei mai preocupaţi când vine vorba de efectele mediului asupra calităţii vieţii cotidiene, potrivit unui studiu publicat în februarie de compania de cercetare de piaţă TNS. Mai mult, 65% dintre români au declarat că ar fi dispuşi să plătească în plus pentru achiziţionarea unor produse mai prietenoase cu mediul.

Cu toate acestea, doar 23% dintre români, respectiv 19% dintre bulgari, îşi separă lunar deşeurile menajere pentru a fi reciclate. Comparativ, media tuturor statelor din Uniune este de 66%.

Afacerile – sub presiunea dificultăţilor sociale

„În România există un etatism profund şi o fragmentare socială”, spune Cătălin Augustin Stoica. Cu alte cuvinte, rolul statului este primordial în organizarea şi administrarea vieţii economice şi sociale din ţară. Mai mult, Românii nu speră doar ca instituţiile statului să întreprindă acţiuni concrete, ci par să aibă aşteptări similare şi din partea mediului de afaceri autohton.

„Cei mai mulţi dintre respondenţii din Slovenia (64%), Ungaria (57%), Croaţia (56%) şi România (51%) sunt de părere că atenţia pe care o acordă companiile influenţei lor asupra societăţii a scăzut faţă de acum zece ani”, conform datelor unui eurobarometru privind percepţia pe care o au locuitorii UE vizavi de influenţa companiilor în societatea actuală. Analiza a fost publicată la începutul lunii aprilie 2013.

Când vine vorba de impactul direct al românilor asupra societăţii prin intermediul businessului, un alt eurobarometru, comandat de CE, arată că 84% dintre antreprenorii autohtoni consideră că un factor important în decizia lor de a începe o afacere proprie l-a constituit adresarea unei nevoi sociale sau ecologice.

„Orice business de pe lumea asta pleacă de la o nevoie socială, într-o formă sau alta. În esenţă, ca antreprenor, vrei să faci ceva bun. Că vrei să faci bani din asta, e evident”, spune Vlad Craioveanu, unul dintre fondatorii The Hub Bucharest, un spaţiu de lucru din Bucureşti, destinat antreprenorilor care îşi doresc să lucreze într-un birou comun.

El apreciază că în România sunt mulţi antreprenori sociali, adică oameni de afaceri care îşi doresc să facă business mai mult pentru un impact social şi mai puţin pentru profit. Totuşi, Craioveanu consideră că esenţa antreprenorului român este alta. „Trăim într-o societate […] în care un individ, când se gândeşte la ideea de antreprenoriat, se gândeşte la bani, din păcate. Şi atunci, focusul lui este să facă bani. Nu este să salveze balenele”, conchide antreprenorul.

Concluzia este că românii sunt conştienţi de importanţa implicării sociale. Au, însă, alte priorităţi zilnice sau preferă să acţioneze ca şi cum aceasta ar fi responsabilitatea altcuiva. În prezent, 30% dintre români trăiesc cu mai puţin de cinci dolari pe zi, iar România este statul cu cel mai mare nivel al sărăciei din UE. Astfel, este posibil ca lupta pentru bunăstare materială să fie una dintre cauzele majore pentru care asumarea responsabilităţilor în societate este un concept valabil doar declarativ. Cu siguranţă, însă, opiniile românilor ar conta mai mult, iar oraşele ar fi mai curate dacă am alege să ne depăşim situaţia şi să acţionăm în acest sens – fie,  într-o organizaţie neguvernamentală, fie pe cont propriu.  

 

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări