ONG
Al treilea sector
Data: 11.07.2013
ONG / Social

Furnizorii privaţi acoperă jumătate din piața serviciilor sociale

În condițiile în care guvernul direcționează cel mai mic procent din PIB către serviciile sociale, oamenii depind tot mai mult de cei peste 2.000 de furnizori privati de astfel de servicii.

Roxana Bucată, redactor AlTreileaSector.ro

Toate lucrurile bune care se fac astăzi pentru categoriile defavorizate au fost începute de organizații umanitare străine în urmă cu peste 20 de ani. Furnizorii privați de servicii sociale acoperă puțin peste 50% din piața acestor servicii din România, împărțind cu statul sarcina de a ajuta persoanele vulnerabile. În prezent, suntem în stare să dezvoltăm servicii la standarde înalte și să fim pe picior de egalitate cu statul, spune Ionuț Sibian, directorul FDSC, organizație care studiază și susține domeniul serviciilor sociale.

Din păcate, nu există egalitate reală cu autoritățile statului. “De la Legea 34 nu mai avem nicio lege care să recunoastă efortul și importanța celui de-al treilea sector în furnizarea de servicii sociale, care să ducă la incluziune activă a grupurilor defavorizate. Demersurile noastre care au început în anii ‘90 nu au fost încununate de succes, încercăm în fiecare an cu fiecare guvern să promovăm legea prin care ONG-urile să-și dezvolte serviciile pe baza susținerii din bugetul autorităților. Guverne la rând au lăsat pe umerii autorităților locale sarcina finanțării acestor servicii. Prestațiile din ultimii ani au fost încurajate de guvern, dar finanțarea este ridicolă. România direcționează către zona de servicii sociale cel mai mic procent din PIB. Nu putem vorbi de solidaritate cu un interes așa scăzut”, spune Ionuț Sibian, la conferinta “Economia socială şiserviciile sociale în România”, organizată de Institutul de Economie Socială.

Procentul din PIB direcționat către serviciile sociale este de 14,1% în 2011, în scădere față de 17,5% în 2010. Media europeană este de 19,6%, arată un raport realizat de sociologul Gabriela Dima. Furnizorii privați reprezentau 51,25% din piață în 2011.

Surse de finanțare ale furnizorilor de servicii sociale:

- surse publice 29%

- donații 21%

- societăți comerciale 15%

- granturi 11%

- activitățile economice ale furnizorilor,  5%

Conform acestui raport, care are un eșantion de peste 800 de furnizori publici și privați de servicii sociale, deși sectorul privat are 3% din veniturile sectorului public, acoperă 34% din nevoile beneficiarilor actuali.

Problemele ONG-urilor furnizoare de servicii sociale:

- accesarea fondurilor UE – 70 %

-  lipsa lichidităților -70%

 - asigurarea sustenabilității financiare – 72%

- relația cu autoritățile locale – 50%

 - resursele umane lipsă sau insuficient calificate – 45%

- relația cu comunitatea – 66%

- beneficiarii – 43%.

Raportul arată că 83% dintre beneficiarii de servicii sociale la domiciliu sunt acoperiți de furnizori privați, 51% dintre furnizorii privați oferă asistență socială comunitară, 49% dintre cei publici fac acest lucru, centrele de plasament aparțin furnizorilor publici în 89% dintre cazuri, centrele de respiro aparțin furnizorilor privați în procent de 79%, iar centrele de integrare sunt 100% ale furnizorilor privați. Media de beneficiari pe fiecare organizație este de 550 în 2011 și 577 în 2010.

Lipsa legislației și finanțarea insuficientă stau în calea dezvoltării serviciilor sociale. Fundația Rhuama, de exemplu, activează din 1996 în judeţul Bihor, dar s-a extins și la nivel național în urma unui parteneriat cu Ministerul Educației. Fundația are trei grupuri țintă – romi, persoane defavorizate pe piața muncii și persoane dependente din cauza bolii. 90-95% din veniturile pentru servicii sunt din finanțări nerambursabile, diferența provine din fonduri publice și activități generatoare de venit. În 2011, Ruhama a avut 6.000 de beneficiari unici.

Federația Caritas a Diacezei Timișoara, un alt exemplu, există din 1993 și oferă o gamă diversificată de servicii sociale – îngrijiri la domiciliu, în case de copii, centre de zi, în adăposturi pentru femei victime ale violenței în familie, în adăposturi de noapte sau centre de reintegrare socio-profesională. Serviciile sociale sunt susținute și prin activitățile economice ale organizației care deține o fermă agricolă de 230 de hectare. Prin aceasta, oferă 20 de locuri de muncă, dintre care șase sunt ocupate de persoane fără adăpost. Printre alte activități economice, organizația deține un atelier de tâmplărie, unde lucrează doi beneficiari ai azilului de noapte, precum și o moară de grâu unde se produce pâine pentru centre de zi și cantine sociale. În total, activitatea economică a federației asigură 10,6% din finanțarea pentru serviciile sociale.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări