Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

Fundraisingul a murit. Trăiască „friendraisingul” şi tehnologia!

Fundraisingul, aşa cum îl ştiam până acum, şi-a pierdut din eficienţă. Secretul strângerii de fonduri pentru cauza ta se află în noile tehnologii şi în „friendraising”.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

„Ştii care este baza în fundraising? Relaţia unu la unu dintre oameni. Ceea ce eu numesc <<friendraising>>. Trebuie să te împrieteneşti cu oamenii. Cu cât eşti mai prieten cu respectivul, cu atât îl loializezi mai mult şi ai şanse mai mari ca omul să aleagă să sprijine cauza ta nu doar acum, ci şi pe viitor. Eu le spun tuturor celor care fac fundraisining că trebuie să devenim prieteni cu cei care donează”, declară Cristiana Ionescu, Fundraising Development Manager în cadrul Dreamcatchers România.

Experienţa i-a arătat că, de cele mai multe ori, organizaţiile neguvernamentale mici pornesc pe drumul fundraisingului cu un entuziasm extraordinar, însă, nu au know-how. „Sunt patru paşi pe care o organizaţie trebuie să-i urmeze dacă vrea să supravieţuiască în fundraising: să-şi facă un plan, să afle care sunt nevoile financiare, să caute know-how şi să pornească <<friendraisingul>>. Adică să înceapă cu oamenii cei mai apropiaţi, cum ar fi colegii de generală, colegii de facultate, vecinii sau rudele”, menţionează Ionescu.  Ea adaugă că organizaţiile mici al căror scop este de a face bani nu ar trebui să renunţe la a contacta posibili donatori. Pentru atragerea de fonduri, astfel de organizaţii ar trebui să meargă în piaţă, să vorbească cu cât mai mulţi oameni, nu să stea izolate într-un birou. „Cu cât sunt mai cunoscute proiectele unei organizaţii, cu atât mai uşor se pot strânge bani. Dacă un proiect are succes, construieşte pe baza lui, nu îl schimbă anul viitor astfel încât să fii nevoit să munceşti de la zero”, precizează Cristiana Ionescu.

Pentru fundraiserii juniori: dacă te-a refuzat o dată, bucură-te! A doua oară îi va fi jenă să te refuze

Multe ONG-uri mari au preferat ca anii trecuţi să se concentreze pe atragerea de fonduri europene şi au neglijat zona de fundraising. „Când tu, ca organizaţiei,  ai un grant de cinci milioane de euro, atunci trebuie să pui accentul pe fundraising, pentru că rişti să se termine finanţarea şi să rămâi în aer”, explică Ionescu.

Atenţia către donator

Comportamentul donatorilor este un aspect foarte important pentru organizaţiile care fac fundraising. „Până acum cinci ani, profilul donatorului român era: minimum 35 de ani, femeie căsătorită, cu venituri peste medie. Astăzi, profilul donatorului român este: cel puţin 25 de ani, se află la primul job şi a făcut voluntariat înainte. Nu contează dacă este femeie sau bărbat. În general, femeile donează mai puţin, dar mai des, pe când bărbaţii donează mai rar, dar sunt mai generoşi”, menţionează Ionescu.

Înainte de criză, românii reacţionau foarte bine la campaniile de tip teledon. Ulterior, campaniile prin SMS au preluat conducerea în topul celor mai folosite metode folosite de ONG-uri pentru atragerea de fonduri. Acum, însă, a apus şi vremea donaţiilor prin SMS. Românii au fost „sufocaţi” de prea multe astfel de iniţiative din partea ONG-urilor şi preferă, mai nou, să doneze cash.

Românii donează, în medie, de 3,7 ori pe an

Printre cauzele preferate sunt cele care vizează instituţiile de cult, copiii şi persoanele bolnave

În 2013, cea mai bună metodă de strângere de fonduri a fost organizarea de evenimente

„2013 a fost anul evenimentelor. Oamenii din organizaţii care în anii trecuţi stăteau în birouri, făceau campanii de SMS-uri şi nu ieşeau din birou, nu au mai avut de ales şi a trebuit să-şi facă repede prieteni. Şi unde poţi să-ţi faci mai repede prieteni dacă nu la un eveniment”, ne spune Cristiana.

Concentrare pe nou

Pe lângă stabilirea unei relaţii de prietenie cu donatorii şi conştientizarea comportamentului lor, organizaţiile neguvernamentale ar trebui să fie conectate la toate noutăţile din industria de publicitate, comunicare şi în utilizarea tehnologiilor.

Multe dintre organizaţii au început deja să folosească noi instrumente tehnologice pentru a atrage fonduri, cum ar fi SMS-ul recurent, debitul direct sau donaţiile online recurente. „Viitorul fundraisingului este pe mobil,  pentru că toate tehnologiile tind să migreze către mobil. Organizaţiile care vor să strângă bani vor trebui să folosească din ce în ce mai mult tehnologia, fie că e vorba de o aplicaţie pe mobil sau de un infografic”, conchide Ionescu.

cristiana ionescu 1

Cristiana Ionescu este fundraiser din 2003. Până acum a strâns donaţii în valoare de peste 2,8 milioane de euro pentru organizaţii neguvernamentale cum sunt SOS Satele Copiilor, Hospice Casa Speranţei, Asociaţia M.A.M.E., Asociaţia Shakespeare School pentru Educaţie, Fundaţia Transylvania College şi altele. Din 2010, de când a înfiinţat Dreamcatchers, a decis să se dedice educării ONG-urilor în ceea ce priveşte activitatea de fundraising.

Sursa foto principal: sxc.hu

Alte articole

Comentarii

One thought on “Fundraisingul a murit. Trăiască „friendraisingul” şi tehnologia!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări