ONG
Al treilea sector
Data: 14.01.2015
ONG / Social

Femeia din România, faţă în faţă cu stereotipurile

Femeile şi bărbaţii din România au, în teorie, şanse egale în viaţă. Dar, în realitate, societatea românească crede că femeile sunt casnice, neajutorate, dispuse la flirt, isterice şi senzuale, iar bărbaţii – experți și serioși.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

O cercetare pe pagina românească a motorului de căutare Google după cuvintele „femeile ar trebui” oferă următoarele variante: „eutanasiate”, „închise în rezervații” și „ținute în rezervații”. Totodată, prin intermediul versiunii „.ro” a Google, orice utilizator de Internet poate afla și că „româncele sunt”: „proaste”, „cele mai frumoase”, „ușuratice” și „frumoase”.

Mai mult, femeile din România se ocupă peste patru ore și jumătate pe zi de îngrijirea gospodăriei și a familiei, în vreme ce bărbății alocă mai puțin de două ore, arată studiul „Utilizarea timpului în România”, publicat de Institutul  Național de Statistică (INS) în decembrie 2013.

Toate exemplele de mai sus conturează imaginea reală pe care o are femeia în societatea românească, unde conceptul de egalitate de șanse există doar la nivel teoretic și, din plin, la nivel legislativ.

Pentru a găsi soluții la combaterea stereotipurilor cu care se confruntă femeile în societatea românească Asociaţia React derulează, până în octombrie 2015, proiectul „Femeia de astăzi pentru societatea de mâine”, care promovează egalitatea de şanse şi integrarea socio-profesională în rândul femeilor din mediul urban. Proiectul prevede, printre altele, organizarea a 18 sesiuni de instruire care tratează egalitatea de şanse și incluziunea socială şi economică în rândul femeilor. Primele sesiuni au avut loc în decembrie anul trecut, la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. Organizaţia neguvernamentală va organiza următoarele evenimente în ianuarie 2015, la Bucureşti, Slatina, Braşov şi Târgu Mureş.

Am stat de vorbă cu Theodora-Eliza Văcărescu, lector universitar şi doctor în cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (Universitatea Bucureşti), precum şi speaker la sesiunile organizate de Asociaţia React în Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. De la Theodora am aflat informaţii despre stereotipurile (femeia este casnică, dispusă la flirt, neajutorată, isterică ori senzuală, în vreme ce bărbatul este expert și serios)  cu care se confruntă femeile din România şi ce putem face pentru a le combate. 

ATS.ro: Care sunt stereotipurile cu care se confruntă femeile în mediul profesional/familial?

T.E.V: Aşa cum am prezentat şi la întâlniri, cele mai pregnante şi, în acelaşi timp, dăunătoare stereotipuri, sunt cele legate de spaţiul privat şi de cel public. Femeile sunt văzute ca (aproape) unicele responsabile de treburile casnice, în timp ce bărbaţii sunt văzuţi ca (aproape) unicii responsabili de veniturile familiei. Bineînţeles, situaţia în realitate este cu totul alta: femeile muncesc în afara casei în mare măsură, însă, din cauza mentalităţii patriarhale, sunt şi cele care trebuie să desfăşoare cea mai mare parte a muncii domestice – ceea ce în studiile şi teoriile de gen este numit „dubla povară”.

ATS.ro: Ce impact au stereotipurile cu care se confruntă femeile în mediul profesional asupra vieţii lor personale?

T.E.V: Venituri mai mici, frustrare ca urmare a realizării faptului că nu pot promova pentru că sunt femei, descurajare. Studiile arată că depresiile diagnosticate sunt mult mai frecvente în cazul femeilor decât în cel al bărbaţilor – de pildă un studiu asupra cadrelor didactice universitare a găsit depresia de patru ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi.

ATS.ro: Care sunt principalele motive pentru care femeile din societatea românească sunt tratate inegal sau diferit în raport cu bărbaţii?

T.E.V: Este un fenomen cvasi-universal. Nu este specific numai societăţii româneşti, deşi există specificităţi. Motive: societate patriarhală, mentalitate conservatoare, lipsa unor mecanisme legale şi instituţionale care să monitorizeze şi să penalizeze (măcar conform legilor în vigoare, până la apariţia unor legi mai bine construite) discriminările şi încălcarea principiului egalităţii de şanse şi tratament – pe toate planurile şi în toate zonele.

ATS.ro: Cum pot fi combătute stereotipurile cu care se confruntă femeile în mediul profesional/familial?

T.E.V: În primul rând, pe termen extrem de lung, adică foarte lent şi cu implicarea multor actori şi instituţii: de la familie şi şcoală, la mass-media, societatea civilă şi sfera politică. Prin schimbări, de pildă, ale poveştilor pe care le spunem copiilor, ale abecedarelor, reclamelor, legilor şi, mai ales, prin implementarea lor. Conştientizarea existenţei stereotipurilor de gen, atât de către bărbaţi, cât şi de către femei, este un prim pas.

ATS.ro: În ce măsură sunt „de vină” femeile pentru stereotipurile cu care se confruntă în mediul profesional şi în ce măsură este „de vină” societatea românească, în ansamblul ei?

T.E.V: Nu cred că se poate vorbi despre „măsură” – e ceva ce nu se poate „măsura”. Nici conceptul „vină” nu cred că este cel mai potrivit pentru această problematică şi nu l-aş utiliza. Există instanţe şi circumstanţe responsabile de perpetuarea unor stereotipuri, de discriminare, inegalitate, tratament diferit în mediul profesional. Deci este vorba despre fenomene mult mai complexe şi mai nuanţate, iar apelarea la învinovăţire şi măsurare a ei nu mi se pare o abordare nici utilă, nici adecvată. Ca posibil răspuns, multor femei le lipseşte acel awareness – nu sunt conştiente, nu realizează că există un dezechilibru, iar uneori, chiar dacă sunt conştiente, nu pot să facă nimic pentru a schimba ceva pentru că majoritatea se simt singure în nedreptăţile prin care trec – mă refer la situaţii individuale şi la schimbări punctuale. Societatea în general şi, mai ales, zona decizională şi de activism civic ar trebui să se implice în mod real, dedicat, să aibă cunoştinţe solide în domeniu şi să desfăşoare programe de informare, să fie active în respectarea şi implementarea legilor existente – nu e suficient ca ele să existe pe hârtie.

ATS.ro: Cum ai descrie femeile care trăiesc în societatea de astăzi şi cum ar trebui să arate femeile care vor trăi în societatea românească de mâine?

T.E.V.: „Femeile” din societatea de azi, asemenea bărbaţilor, nu pot fi descrise pentru că sunt foarte diverse: situaţii familiale şi profesionale diferite, caracteristici personale, economice, sociale diferite. Pentru „mâine” aş putea, în extremis, găsi câteva cuvinte cheie, dar este un exerciţiu subiectiv de tipul  „wishful thinking” (gândire bazată pe dorinţă – n.red.): conştientizare, suroritate, transformare, şanse și egalitate cu atenţie la diferenţe.

În lunile următoare vom publica, pe AlTreileaSector.ro, mai multe articole despre cum se vede egalitatea de șanse în România, din perspectiva tratamentelor sociale de care au parte femeile în raport cu bărbații. Vă încurajăm să ne trimiteți, prin e-mail, orice informații, comentarii și sugestii relevante despre subiect.

Sursa foto: freeimages.com

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări