ONG
Al treilea sector

Donaţiile salariale, o necunoscută pentru ONG-urile din România

Avem o ecuaţie cu trei cunoscute: companiile, angajaţii lor şi organizaţiile neguvernamentale. Se introduce parteneriatul în problemă şi rezultă un sistem simplu de sprijinire a mediului ONG: donaţiile salariale. În România, reţeta este puţin folosită.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

Sistemul donaţiilor salariale este o practică obişnuită în ţările mai dezvoltate din Europa, însă este prea puţin cunoscut şi folosit la nivelul României. Pe de-o parte, companiile preferă să sprijine cauzele sociale altfel şi, pe de altă parte, ONG-urile fac  eforturi insuficiente în direcţia atragerii de fonduri prin donaţii salariale.

Metoda este simplă: salariaţii unei companii contribuie cu câte o sumă fixă, pe care o strâng într-un fond. Ulterior, angajatorul salariaţilor dublează banii strânşi, iar suma finală ajunge în conturile unei organizaţii neguvernamentale. ONG-ul îşi asumă cheltuirea fondurilor doar pentru activităţi agreate cu celelalte două părţi implicate în convenţie, respectiv compania şi angajaţii.

“Sprijinul pe care companiile din mediul privat îl acordă organizaţiilor neguvernamentale se concretizează de cele mai multe ori sub forma sponsorizărilor în limitele prevăzute de legislaţia fiscală. Nivelul de implicare în astfel de programe depinde însă de politicile interne şi/sau de grupul de susţinere şi promovare a unor obiective sociale”, declară Ruxandra Popescu, senior manager pe consultanţă fiscală în cadrul companiei de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) România.

Marea Britanie este unul dintre statele din Vestul Europei în care sistemul donaţiilor salariale este foarte bine pus la punct, iar Charities Aid Foundation (CAF) este, poate, cea mai importantă organizaţie neguvernamentală britanică a cărei misiune este de a  promova actele caritabile şi de a oferi servicii financiare şi sociale altor ONG-uri. Cu donaţii de peste 400 de milioane de lire sterline intermediate în anul fiscal încheiat în primăvara lui 2012, CAF oferă soluţii multiple destinate actelor caritabile:

• donaţii lunare fixe, care se scad din salariul angajaţilor;

• un cont separat, în care donatorul depune bani care vor putea fi folosiţi oricând, însă doar pentru proiecte caritabile, indiferent de numărul lor;

• testamente speciale, în care sunt trecute donaţiile viitoare;

• instrumente pentru sprijinirea financiară a ONG-urilor, prin împrumuturi;

• consultanţă pentru companiile interesate de responsabilitatea socială corporativă (CSR);

• strategii de strângere de fonduri. 

“Spre deosebire de ţările dezvoltate, aş putea spune că în România există o variantă autohtonă de donaţii salariale, nu atât de oficială, adică nu sub forma unui parteneriat între companii şi organizaţiile neguvernamentale. Se întâmplă frecvent ca angajaţii din organizaţii să doneze bani, însă pentru chestiuni punctuale”, spune Oana Datki, country manager Consulteam, reprezentantul din România al gigantului mondial Mercer, cu activităţi în resurse umane.

Organizaţia Salvaţi Copiii România a beneficiat, pe proiecte punctuale, de sume de bani donate de angajaţii anumitor companii. “Sistemul donaţiilor salariale este unul bun. Cred că în România nu este suficient de dezvoltat pentru că oamenilor din companii le este dificil să le vorbească tuturor angajaţilor despre acest sistem, mai ales acolo unde există foarte mulţi salariaţi. Însă este probabil ca, în anii următori, acest sistem să se dezvolte mult şi la noi. Din câte am observat există o tendinţă globală ca fiecare companie să susţină câte un ONG, iar acest lucru favorizează şi apariţia unui sistem de donaţii salariale”, afirmă Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.

Una dintre puţine companii active pe plan local care a implementat un sistem tripartit de donaţii salariale este producătorul de medicamente GlaxoSmithKline (GSK). Cu origini britanice, compania are încă din 2005 un parteneriat cu fundaţia United Way România, prin care organizează anual campanii de strângere de fonduri în rândul angajaţilor.

“Mecanismul este unul simplu, care şi-a dovedit eficienţa în timp. Angajaţii donează fie lunar, fie anual o anumită sumă din salariu, care este dublată ulterior de către companie. Contribuţia, realizată de companie şi angajaţi prin acest mecanism, însumează 489.912 lei, în perioada 2005-2012”, precizează reprezentanţii GSK România.

Donaţii salariale, 2% sau 20%?

Petrom, Kaufland şi Delphi sunt trei dintre cei mai mari angajatori privaţi de pe piaţa locală, cu peste 35.000 de salariaţi, şi companii care alocă, în fiecare an, resurse importante activităţilor de CSR. Totuşi, nici una dintre ele nu a implementat un sistem de donaţii salariale.

„Este o decizie individuală. Fiecare persoană decide asupra modului în care doreşte să vină în sprijinul activităţilor de acest gen”, afirmă reprezentanţii producătorului de componente auto Delphi Packard, cu trimitere la conceptul donaţiilor salariale.

În străinătate, sistemul donaţiilor salariale este perceput adesea ca parte din pachetul de beneficii al salariaţilor.

“Donaţiile salariale nu pot fi considerate un instrument de bonusare pentru angajaţi, ci reprezintă o practică ale cărei efecte sunt creşterea spiritului de echipă. Când participă la astfel de acţiuni, angajaţii au un sentiment de apartenenţă la cultura organizaţiei. Sunt mândri că lucrează într-o astfel de companie, care se implică în diverse acţiuni sociale”, precizează Oana Datki, de la Consulteam.

Una dintre cele cele mai importante acţiuni desfăşurate de companiile locale pentru implicarea angajaţilor în societate, este promovarea facilităţii fiscale 2%, prin care orice salariat poate redirecţiona 2% din impozitul pe venit către o organizaţie neguvernamentală.

„De trei ani desfăşurăm în Petrom campania de promovare internă a prevederii 2% din Codul Fiscal”, spun reprezentanţii Petrom. Pe durata campaniei din 2013, compania a facilitat interacţiunea dintre reprezentanţi ai societăţii civile şi proprii angajaţi, printr-un târg de ONG-uri, care a avut loc chiar la sediul central al Petrom. Anul trecut, peste 2.000 dintre angajaţii companiei au ales să redistribuie 2% din impozitul pe venit.

În România, redistribuirea a 2% din impozitul pe venit , alături de direcţionarea a 20% din impozitul pe profit înregistrat de către companii, reprezintă singurele facilităţi fiscale destinate finanţării ONG-urilor.

„Diversificarea facilităţilor fiscale poate conduce la creşterea numărului celor care susţin programe sociale derulate prin intermediul organizaţiilor din sectorul non-guvernamental. Cu toate acestea, deşi alocarea a 2% din impozitul datorat este la îndemâna oricărui contribuabil, potrivit unor studii, în anul 2012, doar un sfert dintre persoanele care ar fi putut să redirecţioneze acest procent au şi făcut acest lucru. Astfel, pe termen mediu, pe lângă diversificarea facilităţilor fiscale, creşterea nivelului de conştientizare a persoanelor fizice şi companiilor asupra măsurilor prin care pot fi sprijinite acţiunile sectorului non-guvernamental şi de sensibilizare, poate genera resurse suplimentare de sprijinire a acţiunilor sociale”, menţionează Ruxandra Popescu, senior manager pe consultanţă fiscală, PwC România.

Concluzia este că, într-o perioadă caracterizată de o penurie de resurse, organizaţiile neguvernamentale ar trebui să încerce să iasă din tipare şi să atragă bani şi de la angajaţii companiilor care derulează an de an proiecte de CSR. O regândire de strategie este mult mai facilă decât o secetă prelungită.

Sursa foto: http://www.sxc.hu/

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări