ONG
Al treilea sector
Data: 28.10.2013
ONG / Advocacy

Direcţii în parteneriatele ONG – instituţii publice

75% dintre ONG-urile româneşti colaborează cu autoritățile și instituțiile publice. Doar 20% sunt de părere că actorii publici au luat măsuri concrete pentru a le susține munca.

Mădălina Oprişan, redactor AlTreileaSector.ro

Potrivit “European Civil Society House. The Romanian perspective”, 12,54% dintre organizaţiile neguvernamentale luptă în România pentru creșterea participării publice și influențarea politicilor. 68% dintre ele sunt centrate pe democrație și drepturile omului și 56% vor o mai bună guvernare și influențarea politicilor.

75% dintre ONG-uri coopererează cu autoritățile și instituțiile publice. Cu toate acestea, doar 20% spun că autoritățile au luat măsuri concrete pentru a le susține munca. Cea mai bună colaborare are loc la nivel local, iar cea mai slabă este cooperarea cu Președinția României, potrivit “European Civil Society House. The Romanian perspective”.

În ultimii ani, procesul de consultare publică a înregistrat un regres. Legea transparenței decizionale este puțin aplicată, informațiile publice sunt clasificate ca “secret de serviciu”, iar Guvernul României adoptă ordonanțe de urgență sau transmite Parlamentului proiecte de lege controversate, fără o minimă transparență sau informare publică.

Anul acesta, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a pus pe masa autorităţilor centrale cinci priorităţi pentru anul 2014 și a lansat un Manual de tehnici și proceduri de consultare între autorități publice și organizații neguvernamentale. Manualul oferă exemple de bune practici, modele de consultare și instrumente și tehnici concrete care pot fi folosite în procesul de consultare.

Cele 5 priorități propuse de CRJ pentru anul 2014:

1. Monitorizarea de la nivel central a punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive prin care se acordă despăgubiri civile autorităţilor publice prejudiciate prin infracţiuni de corupţie

2. Modificarea legii informaţiilor clasificate pentru a opri inflaţia de documente clasificate nejustificat ca secret de serviciu

3. Reînnoirea pactului pentru independenţa justiţiei

4. Utilizarea cotei de 4% plătită de firme în scopul creării de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi

5. Demararea mecanismului independent de monitorizare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mintale aflate în instituţiile din România

Inițiatorii celor mai multe consultări publice sunt ONG-urile – 38%, urmate de autoritățile locale – 18%, și ministere – 14%.

Cele mai importante legi privind participarea publică au fost inițiate de ONG-uri:

Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică

Legea 544/2001 privind accesul la informații de interes public

 “Foarte mulți politicieni văd rolul organizațiilor ca fiind restrâns la acela de furnizori de servicii: fie ele educaționale, sociale sau de altă natură. Atâta vreme cât oferim servicii, acestea sunt binevenite. Atunci, însă, când ne asumăm rolul de watchdog sau susținem puncte de vedere legate de deciziile pe care ar trebui să le ia (sau să nu le ia) un politician sau factor de decizie, atunci devenim factori perturbatori”, declară Oana Preda de la Centrul de Resurse pentru Participare Publică.

“In ceea ce privește organizațiile de tip watchdog, este cu atât mai dificil să convingi de bună credință. Sesizarea neregulii vine de fiecare dată cu o rezistență tipică unui comportament electoral: <<nu noi, noi suntem pentru cetățeni>>”, spune  Irina Zamfirescu,  de la asociația ActiveWatch.

Marian Ivan, membru fondator al Organizatiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR) recunoaşte că autoritățile locale le răspund, dar nu punctual, solicitărilor de acces la informații de interes public. “Poliția Rutieră a răspuns la majoritatea adreselor noastre, chiar dacă uneori răspunsurile erau pe lângă subiect iar alteori pe lângă lege”, declară Ivan.

“Mimarea” legii 544 privind liberul acces la informații de interes public este des întâlnită în relația cu autoritățile. “E mai simplu să-ți spun cum s-a născut gutuiul când tu mă întrebi de mere. E mai simplu să ignor, să spun că nu există, pentru că dacă nu există nu pot fi tras la răspundere” spune Codrul Vrabie, președintele asociației EPAS, referindu-se la comunicarea distorsionată cu autoritățile.

Oana Preda de la Centrul de Resurse pentru Participare Publică, este de părere că “variabila cea mai importantă este legată de calitatea și onestitatea oamenilor care se află în poziții de decizie și de cât de bine înțeleg ei că democrația înseamnă mai mult decât un vot o dată la patru ani”.

Instituţiile publice ar trebui să se ocupe, prin definţie, de bună starea populaţiei. Acest lucru, însă, nu va fi posibil decât când se va ţine cont de realitatea socială pe care ONG-urile o cunosc direct şi se va crea o coordonare între munca organizaţiilor nonprofit şi a instituţiilor publice. Ca parteneri, nu ca oponenţi.

Sursa foto: sxc.hu

Alte articole

Comentarii

One thought on “Direcţii în parteneriatele ONG – instituţii publice

  1. Pingback: Dosar de presă - Centrul de Resurse Juridice

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări