Studii & Cercetări
Al treilea sector
Data: 13.11.2013
Studii & Cercetări / ONG

Cum stăm cu democraţia locală?

Nivelul scăzut de încredere în instituțiile publice, lipsa de cooperare cu reprezentații statului și neexercitarea drepturilor civice sunt doar câteva dintre provocările democrației locale în România.

Mădălina Oprişan, redactor AlTreileaSector.ro

Democrația nu este uniform aplicată în România. Barometrul Democrației Locale a evaluat 24 de localități din ţară și face cunoscute cele mai mari provocări specifice democrației locale.

Informarea şi participarea cetățenilor

La nivel central, problemele democraţiei sunt legate de Guvern, care emite ordonanțe de urgență sau de Parlament, care nu dezbate suficient proiectele de lege. La nivel local, însă, principala provocare este agenda publică, stabilită şi controlată de președintele consiliului județean și de primar. În multe localități, agenda primarului nu este publică şi nici nu este alcătuită în urma consultării cu cetățenii.

Conform cercetării, primăriile, cu câteva excepții, nu facilitează întâlniri și discuții online, iar cetățenii nu sunt încurajați să adreseze întrebări autorităților locale. Cu toate acestea, există o tendință ca primarii să fie realeși.

barometru 1Viviana Anghel, vicepreședintele Asociației Pro Democrația, spune că se aplică “legea lui Parkinson în democrație”, referindu-se la birocratizarea excesivă și tergiversarea răspunsurilor din partea autorităților, în ceea ce privește accesul la informații de interes public. „Cererile pe 544 sunt un fel de <<X File>> în primării”, spune ea.

Pe de altă parte, românii par să înţeleagă prin „participare publică” doar prezenţa la vot şi la proteste. În aceste condiţii, cel mai bine clasate orașe ca nivel al participării publice, sunt Timișoara, Cluj Napoca şi București, iar cele mai slabe sunt Brașov, Brăila și Craiova.

Privind informarea cetăţenilor, situaţia nu este extraordinară în cele 24 de localităţi. În Giurgiu, Brăila, Brașov, Piatra Neamț, Craiova şi București, actorii mass-media au asocieri politice asumate de proprietari sau finanţatori, care de multe ori chiar ocupă funcţii politice la nivel judeţean sau local.

Parlamentarii au un program limitat cu cetăţenii din colegiu, de regulă 4 ore pe săptămână

Petiţiile, moţiunile, iniţiativele cetăţeneşti, propunerile de politici publice lipsesc în aproape toate cele 24 de localități evaluate în Barometrul Democrației Locale

Cele mai active asociații sunt cele de pensionari și locatari

În Lugoj, Târgu Neamț, Ghimbav, Bolintin Vale și Segarcea nu există inițiative cetățenești

Societatea civilă şi civismul

În condițiile în care politicienii au tendința să sară peste dezbaterea publică din procesele decizionale sau să omită consultarea cu ONG-urile ori cu cetățenii, societatea civilă devine un pilon al democrației.

În București societatea civilă este cel mai bine reprezentată. Predomină asociaţiile dedicate drepturilor fundamentale și democrației, organizaţiile feministe, cele care militează pentru mediu, drepturile persoanelor cu dizabilități sau ale pacienților. Cele mai active ONG-uri sunt, însă, organizațiile de locatari și pensionari.

barometru 2

În Cluj sunt cele mai multe organizații care luptă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, iar în Timișoara sunt cele mai active ONG-uri pentru drepturile pacienților. Doar în București și Cluj există, însă, organizații neguvernamentale care militează pentru drepturile minorităților sexuale.

Barometrul Democraţiei Locale a fost lansat luna aceasta de Asociația Pro Democrația și Konrad Adenauer Stiftung şi poate fi solicitat la adresa viviana. anghel @ apd.ro.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări