Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

Cum pierd băncile şi ONG-urile miliarde de euro?

Sistemul bancar autohton pierde anual circa 3,7 miliarde de euro pentru că alege să neglijeze veniturile pe care le-ar putea obţine prin creditarea mediului neguvernamental.

Liviu Florea, redactor AlTreileaSector.ro

Pe site-ul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), la secţiunea “Bănci membre” se regăsesc 39 de instituţii financiare. Însă doar câteva dintre ele au în portofoliu oferte care să susţină creditarea organizaţiilor neguvernamentale, deşi  numărul asociaţilor şi fundaţiilor echivalează cu 13,38% din cel al companiilor existente în toată ţara.

Mai exact, România are peste 79.000 de ONG-uri (persoane juridice fără scop patrimonial – fundaţii, asociaţii, federaţii, uniuni, persoane juridice străine şi neprecizate), arată Registrul Naţional ONG publicat pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei.

Totodată, la nivel naţional există peste 590.000 de companii, potrivit cifrelor de la sfârşitul lui 2011.

În condiţiile în care firmele au contractate credite în valoare de 120 de miliarde de lei, adică mai mult de 27,5 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), înseamnă că instituţiile financiare ignoră credite de aproape 3,7 miliarde de euro, pe care le-ar putea acorda ONG-urilor.

„Nu avem o ofertă explicită de creditare pentru ONG-uri. Motivele vin din două direcţii: ONG-uri şi normele bancare” (Silvia Pop, Unicredit Ţiriac Bank)

Absenţă motivată

„Nu avem o ofertă explicită de creditare pentru ONG-uri. Motivele vin din două direcţii: ONG-uri şi normele bancare”, declară Silvia Pop, strategic consultancy manager în cadrul Unicredit Ţiriac Bank, unul dintre primii zece jucători ca mărime din sectorul bancar local. Instituţia de credit are peste 1.500 de clienţi din rândul ONG-urilor.

Totuşi, banca poate acorda credite ONG-urilor, în special dacă entităţile în cauză au şi activităţi economice. Organizaţiile neguvernamentale trebuie să demonstreze că sunt creditabile.

Silvia Pop afirmă că mare parte dintre ONG-uri îşi bugetează veniturile şi îşi orientează activitatea spre a realiza exact atâtea venituri cât să acopere cheltuielile aferente activităţii curente şi proiectelor. Mai mult, subliniază reprezentantul băncii, există ONG-uri care consideră că “nonprofit” înseamnă că nu au voie să realizeze profit, aşa că aleg să nu aibă activităţi comerciale profitabile.

“Un ONG care vrea să acceseze un credit trebuie să fie pregatit să acopere costurile creditării –dobânzi si comisioane, iar acestea sunt suplimentare faţă de activitatea curentă şi proiecte. În mod normal, ca în orice activitate economică, aceste costuri suplimentare se pot acoperi dacă există un excedent între venituri şi cheltuieli, deci un profit”, explică Pop.

În ceea ce priveşte normele bancare, managerul Unicredit Ţiriac Bank arată că ele prevăd posibilitatea creditării entităţilor în funcţie de comportamentul lor economic, de bonitatea lor, de specificul activităţii.

„Pentru a fi creditabilă, o entitate trebuie să demonstreze capacitatea de a utiliza creditul pentru scopul declarat, producând rezultate economice, de a rambursa fondurile în termenii contractaţi şi de a garanta că, în caz de nerambursare, creditul poate fi stins prin lichidarea unor bunuri – garanţii. Aici, ONG-urile întâmpină probleme serioase”, adaugă Silvia Pop.

La capitolul norme, (BNR) nu acordă niciun fel de pârghii băncilor comerciale în direcţia creditării zonei neguvernamentale.

„Nu avem niciun act care să reglementeze creditarea către ONG-uri”, spune Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.

Credite în variantă pilot

Una dintre băncile care a găsit o modalitate de a acorda credite ONG-urilor, în condiţii mai relaxate, este BCR, cea mai mare instituţie financiară de pe piaţă, din punct de vedere al activelor.

Banca a derulat, în perioada 2011-2012, un program pilot de finanţare a întreprinderilor sociale, demarate şi administrate de către ONG-uri. Astfel, instituţia de credit a acordat împrumuturi totale de aproape 290.000 de euro fundaţiilor Motivation România şi Alături de Voi şi asociaţiei RoPot. Creditele nu au presupus depunerea unor garanţii ori plata dobânzii.

„Cele trei credite pe care le-am acordat au fost însoţite de o perioadă de graţie de cel puţin 12 luni. Acest program pilot, care s-a încheiat, face parte din strategia noastră de susţinere a antreprenoriatului social în România, ca modalitate sustenabilă de a rezolva probleme sociale grave, prin mijloace de business. În funcţie de rezultatele celor trei afaceri sociale finanţate, se va evalua oportunitatea continuării acestui program şi transformarea sa în ceva pe termen lung”, spune Alexandra Corolea, specialist relaţii comunitare, departamentul Comunicare Internă şi Comunitate, BCR.

Programul pilot a demarat la un an după ce Fundaţia Erste a organizat Turneul de Antreprenoriat Social. Antreprenoriatul social, un concept dezvoltat de către Muhammad Yunus, laureat al premiul Nobel pentru Pace, presupune fondarea unui business, care are ca scop rezolvarea unei probleme sociale şi nu obţinerea unui profit ridicat de către proprietar.

„Am constatat că ONG-urilor le este foarte frică de ideea de a contracta un credit şi de a da banii înapoi lunar. Le este frică pentru că nu există oameni cu mindset de business, ci cu unul social”, precizează Corolea.

Pentru a contracta împrumuturile în cauză, a fost necesar ca ONG-urile creditate să gandească precum o companie de succes.

„Cele trei ONG-uri au demonstrat că au un plan de business viabil, o viziune pe termen lung şi oameni care să susţină această viziune”, afirmă Alexandra Corolea.

În afara programului pilot, BCR acordă credite ONG-urilor în condiţii similare celor de care beneficiază societăţile comerciale.

Şi BRD, a doua bancă de pe piaţă din punct de vedere al activelor deţinute, are în ofertă produse de creditare destinate ONG-urilor.

„ONG-urile pot beneficia la BRD de credite de investiţii, scrisori de garanţie bancară şi de oferta EUROBRD, o soluţie completă de finanţare a proiectelor eligibile pentru programele Uniunii Europene”, spune Traian Traicu, şeful serviciului de relaţii publice, BRD.

Nevoie acută de bani

Mai mult de opt din zece ONG-uri active pe piaţa locală consideră că lipsa fondurilor este principala problemă cu care se confruntă, arată un studiu comandat de Petrom, cea mai mare companie  locală după cifra de afaceri, şi publicat anul trecut. Pe locurile următoare în topul problemelor se află întârzierea finanţărilor europene şi lipsa voluntarilor.

Cele 3,7 miliarde de euro pe care le-ar putea acorda băncile sub formă de credite ar putea  rezolva deficitul de capital al ONG-urilor. În lipsa alternativei accesării unui împrumut, persoanele juridice fără scop patrimonial încearcă să-şi susţină activitatea cu ajutorul unor soluţii alternative.

Organizaţiile reuşesc să-şi atragă o parte din finanţare de la contribuabilii care aleg să direcţioneze 2% din impozitul pe venit pentru anul anterior. Analiza Petrom  evidenţiază faptul că un sfert dintre respondenţi au declarat că, în 2011 prin direcţionarea a 2% din impozit şi-au asigurat între 5% şi 25% din venituri. Restul banilor au venit de la fundaţii sau alte organizaţii similare şi companii private.

În loc de credite

Chiar dacă ONG-urile nu au acces facil la servicii de creditare din bănci, există, totuşi, câteva produse care le sunt destinate. De exemplu, există pachetele precum BCR Comunitate – 4.000 de fundaţii deţin deja pachetul, Basic ONG şi Online ONG (MKB Nextebank) şi Altruist (Unicredit Ţiriac Bank). Ele includ, în principiu, servicii de cont curent, cu anumite condiţii preferenţiale de administrare. Totodată, câteva instituţii de credit au creat produse care presupun, în final, distribuirea unui sume de bani către diverse organizaţii non-profit.

O altă modalitate prin care băncile se apropie de al treilea sector, este si responsabilitatea socială corporativă (CSR): BRD, Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania, cu profituri nete cumulate de peste 200 de milioane de euro în 2011 (conform datelor raportate la Ministerul de Finanţe), sunt doar trei dintre băncile care investesc anual în proiecte de responsabilitate socială.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări