Economie socială
Al treilea sector

Cum apăsăm accelerația afacerilor sociale?

Nouă din zece ONG-uri vor o afacere socială, în completarea activității lor nonprofit. Totuși, puține dintre ele au curajul să își pună în practică ideile. Un accelerator de afaceri, le-ar putea ajuta să înceapă în forță.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

Liana Buzea are 31 de ani și conduce Asociaţia EcoAssist, din Bucureşti. În 2011, a început „Plantăm fapte bune în România”, o iniţiativă naţională de împădurire pe bază de voluntariat. La sfârşitul anului trecut, Liana s-a gândit să ducă proiectul mai departe. Aşa a apărut „Magazinul de copaci”, o afacere socială de vânzare a copacilor crescuţi în pepinieră. Profitul obţinut din vânzarea arborilor este folosit pentru împădurirea diverselor zone din ţară, prin programul „Plantăm fapte bune în România”. În plus,  după o anumită perioadă, clienţii care cumpără arbori în ghivece, trebuie să-i planteze în natură.

„Înainte să se apuce de treabă, oricine vrea să înceapă o afacere socială ar trebui să cunoască foarte bine domeniul de activitate. Dacă vrei să te implici într-o chestie doar pentru că sună bine, atunci nu prea ai şanse de reuşită. De asemenea, contează foarte mult experienţa personală a celui care vrea să înceapă afacerea. Mai mult, este important să ai un networking bun în domeniul în care te interesează să porneşti un business. Pe lângă acestea, este important să-ţi cunoşti competiţia”, spune Liana Buzea.

Deşi este o ONG-istă convinsă, Liana înţelege foarte bine cum funcţionează o afacere. Anul trecut a participat, timp de două luni, la un accelerator de business, organizat de Impact Hub Bucharest.

Conceptul de „accelerator de business” se află la început în România, chiar dacă în alte țări există deja, de ceva timp. Un accelerator de  afaceri se desfăşoară, de regulă, pe o perioadă de 2-3 luni şi funcționează ca un catalizator. După un program de training, mentoring şi investiţii, iniţiatorul start-up-ului ar trebui să fie capabil să-şi testeze ideea direct în piaţa reală.

Liana își dorea Magazinul de copaci încă din 2012, dar nu a pus afacerea în aplicare decât după ce a participat la acceleratorul de business. Despre programul celor de la Impact Hub a aflat de la proprietarii locului, care ştiau că tânăra încerca să atragă fonduri pentru proiectele asociaţiei. „În cadrul acceleratorului am învăţat lucrurile de bază în direcţii precum aspectele legale, promovarea afacerii sau elaborarea unei strategii. Am reuşit să-mi construiesc un model de business pentru afacerea mea. De asemenea, acolo mi-am dat seama că experienţa ca şef de organizaţie neguvernamentală nu este diferă foarte mult de administrarea unei activităţi economice”, explică Buzea.

Impact Hub Bucharest a preluat modelul acceleratorului de la compania de consultanţă strategică Business Models Inc. (Olanda) şi l-a adaptat României. „Acceleratorul a fost gândit pentru cei care îşi doresc să aibă un impact social prin afacerile lor. Programul ajută participanţii să-şi definească modelul de business şi le arată care sunt paşii pe care trebuie să-i parcurgă pentru ca respectiva afacere să devină operaţională”, declară Daniel Matei, marketing manager la Impact Hub Bucharest.

Reprezentanţii hubului vor organiza, între 25 martie şi 23 mai, a doua ediţie a acceleratorului dedicat afacerilor cu impact în societate. Toţi cei care vor dori să se înscrie în program trebuie să plătească o taxă între 434 de euro şi 930 de euro (inclusiv TVA). În acceleratoarele de afaceri din străinătate se obişnuieşte ca antreprenorii să nu plătească o taxă de participare, deoarece organizatorii suportă integral costurile programului.

La acceleratorul organizat de Impact Hub Bucharest, participanţii vor petrece patru zile alături de reprezentanţii Business Models Inc. şi vor participa la zece workshopuri practice. Totodată, vor avea loc întâlniri periodice cu oameni de afaceri și antreprenori cu experienţă ce vor oferi feedback și vor împărtăși cunoștințele acumulate. În procesul de validare a modelului de afacere, antreprenorii vor primi teme clare şi, la finalul programului, își vor prezenta ideea în fața unor potențiali investitori și oameni de afaceri.

La sfârşitul primei ediţii, Liana Buzea nu a dorit să apeleze la un investitor care să-i sprijine financiar ideea, ci a hotărât să se bazeze pe propriile forţe.

În ultima perioadă, multe organizaţii neguvernamentale din ţară au început să îşi îndrepte atenţia către identificarea de noi surse de finanţare, iar antreprenoriatul social este una dintre ele. Un studiu publicat la jumătatea anului trecut arăta că 88% dintre ONG-urile româneşti cred că antreprenoriatul social este o oportunitate de dezvoltare şi de autosusţinere a activităţii lor.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări