Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

Conferința Națională de Fundraising – miza pe donatori

Săptămâna viitoare va avea loc Conferința Națională de Fundraising. Vă prezentăm noutățile ediției din 2015, care pune donatorii în lumina reflectoarelor.

Liviu Florea, redactor-șef AlTreileaSector.ro

Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) România organizează, pe 23 și 24 aprilie, la Cluj, Conferința Națională de Fundraising. Ediția din 2015 a evenimentului va avea speakeri din Anglia, Irlanda și Rusia și se va axa pe relația dintre organizațiile neguvernamentale și donatori.

AlTreileaSector.ro sector a stat de vorbă cu Cătălin Gheorghe, director de programe la ARC România, despre temele principale ale evenimentului.

Conferința, care se adresează fundraiserilor, donatorilor, directorilor de organizații neguvernamentale, jurnaliștilor, antreprenorilor și specialiștilor în CSR (responsabilitate socială corporativă), va reuni peste 130 de participanți.

ATS.ro: De ce aţi ales ca, la ediţia din 2015, să puneți donatorii în lumina reflectoarelor?

C.G.: Realitatea este că atragerea de suporteri este mai importantă decât atragerea de fonduri. O organizație care reușeste să construiască și să cultive relații bune cu suporterii ei va avea succes în atragerea de fonduri. Am ajuns și în România în etapa în care, pentru multe organizații, menținerea donatorilor a devenit mai importantă decât atragerea de noi donatori.

ATS.ro: Participanții la eveniment vor afla mai multe informații despre noutățile din fundraising în țări precum Anglia, Irlanda și Rusia. De ce vor fi prezentate tocmai noutățile din aceste trei state?

C.G.: Sunt țări foarte diferite: Marea Britanie este, alături de Statele Unite, patria filantropiei moderne. Acolo, cvasitotalitatea  populației face o donație către sectorul nonprofit. Irlanda seamănă prin tradiție cu Marea Britanie, dar prin dimensiune cu ceea ce se întâmplă în România. Rusia are un trecut similar cu al nostru, există, ca și la noi, o neîncredere percepută în sectorul neguvernamental. Cu toate acestea, încearcă să inoveze pentru a depăși piedicile care apar din mediu. În toate cele trei țări se pune un accent din ce în ce mai mare pe relația cu donatorii și am încercat să vedem ce putem învăța de la fiecare din ele.

ATS.ro: În ultimii ani, foarte multe organizații neguvernamentale românești s-au concentrat pe scrierea de proiecte pentru obținerea de bani din partea unor finanțatori și mai puțin pe fundraising. Care sunt avantajele și dezavantajele scrierii de proiecte față de fundraising, în varianta clasică?

C.G.: Sigur că e mult mai ușor să scrii o cerere de finanțare și să primești 10.000, 50.000 sau 100.000 de euro. Muncești mult mai mult pentru a obține aceiași sumă de la sectorul de afaceri și incomparabil mai mult de la donatorii individuali. Dar finanțatorii instituționali vin și pleacă. Sau au pauze mari între rundele de finanțare. Sau își schimbă prioritățile. Sau din motive birocratice banii vin cu foarte mare întârziere. Dincolo de valoarea lor financiară banii din surse private înseamnă și că munca organizației este apreciată de către comunitate, că oamenii aderă, în cel mai concret mod cu putință, la misiunea organizației. Dacă vrem să construim o societate civilă puternică în România ea va trebui să fie finanțată chiar de către noi, membrii ei și nu numai  de către elvețieni, islandezi sau americani. Fondurile pe care le putem mobiliza din comunitate sunt mai flexibile, mai rapide și mai valoroase pentru muncă și misiunea noastră. Arată că ne pasă și că ne putem rezolva singuri problemele.

ATS.ro: Ce a funcţionat bine şi ce nu a funcţionat în fundraisingul românesc pe parcursul lui 2014?

C.G.: O să încep cu partea plină a paharului: donațiile recurente încep să aibă din ce în ce mai mult succes. Cred că asta este vestea cea mai bună. La fel, iau avânt evenimentele de tip „peer to peer fundraising”, în special cele sportive, ca maratoanele, cele de înot sau ciclism. Este extraordinar să vezi că oamenii îmbină pasiunea pentru sport cu pasiunea pentru o cauză socială și că au suficientă încredere sa-și implice rețeaua socială. Evenimentele organizate de fundațiile comunitare sau de platforma Galantom sunt doar câteva dintre exemplele de succes. În același timp, există metode care și-au atins potențialul. În cele mai multe cazuri, campaniile 2% și-au încetat trendul ascendent și e vremea să acceptam acest lucru și să vedem cum depășim momentul. Una dintre marile provocări rămâne tocmai relația cu donatorii. Din nefericire, multe organizații tratează încă relația cu donatorul exclusiv din punct de vedere financiar, fără a face nici cel mai mic efort de comunicare personalizată. Donații care nu sunt urmate de niciun „mulțumesc”, solicitări repetate, chiar dacă donatorul a făcut deja o donație, mesaje seci și formale, culpabilizarea donatorilor și multe altele. E clar că în acest domeniu avem cu toții multe de învățat, de aceea și tema acestei ediții a conferinței. 

ATS.ro: Care vor fi metodele cu cel mai mare impact în atragerea de fonduri în România anului 2015?

C.G.: Probabil că derularea de campanii 2% rămâne încă cea mai folosită metodă, alături de cererile de sponsorizare adresate sectorului de afaceri. Ne bucurăm mult că metodele de donație recurentă câștigă teren rapid: avem deja aproape 6.000 de donatori prin debit direct. Probabil că, în România, există deja peste 20.000 de persoane care fac lunar o donație, prin debit direct, cu cardul bancar, prin donații salariale sau prin intermediul donațiilor recurente prin SMS, lansate recent. Donațiile recurente sunt donațiile cele mai de impact. Ele permit dezvoltarea de resurse financiare previzibile și dezvoltarea relației pe termen lung cu donatorii.

ATS.ro: Cum arată, în 2015, profilul donatorului și fundraiserului român?

C.G.: E un pic prematur să spunem cum arată profilul donatorului. Anul acesta vom reface studiul privind tendințele comportamentului filantropic al populației și sectorului de afaceri și vom putea spune mult mai mult. Ce putem spune cu siguranță este că, raportat la venit, românii sunt la fel de generoși ca britanicii, de exemplu. Atragerea de fonduri, chiar dacă s-a dezvoltat mult în ultimii ani, este încă în faza inițială. Suntem departe de o saturare a pieței donatorilor individuali. În cazul marilor companii, lucrurile sunt foarte diferite. Acolo există deja parteneriate tradiționale și cererea de fonduri depășește mult bugetele disponibile. Dar facem pași rapizi spre diversificarea metodelor de atragere de fonduri, spre o comunicare din ce în ce mai bună cu donatorii.

AICI găsiți mai multe detalii despre cum puteți participa la Conferința Națională de Fundraising.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări