Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

Cine doneaza ONG-urilor din România?

Donatorii români au peste 30 de ani, educație superioară și locuiesc în orașe. De obicei, ei investesc în sănătate, educație sau cauze sociale.

Roxana Achim, redactor AlTreileaSector.ro

Mădălina Marcu este Director Dezvoltare Resurse la Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și o bună cunoscătoare a dedesubturilor strângerii de fonduri din mediul românesc, dar și a profilului donatorului român.

Mădălina a decis să strângă fonduri încă de acum 10 ani, pentru că vrea să o facă pe mama ei mândră și pentru că filantropia este un mod de a se reconecta la ceea ce contează cu adevărat. Crede că un comportament filantropic poate produce schimbări în societate, dar și în noi.

AlTreileaSector.ro: Care sunt tendințele în ceea ce privește comportamentul și profilul donatorului?

Mădălina Marcu (ARC): Se observă o tendință ascendentă. Oamenii oferă din ce în ce mai mult, numărul donatorilor este în creștere, iar gestul lor este constant. Tendința pe care noi dorim s-o încurajăm este să avem donatori pe termen lung, fideli. La creșterea tendinței și a filantropiei a contribuit și prevederea 2%, pe care o putem numi filantropie de tranziție, pentru că oamenii nu dau bani din buzunarul lor.

2% a scos practic ONG-urile din anonimat și le-a oferit posibilitatea de promovare. Astfel, organizațiile au conștientizat importanța măsurii și au decis să intre în contact direct cu oamenii din comunitatea pe care o reprezintă. S-a creat o punte de încredere, pentru că donatorii vor să știe ce se întâmplă cu banii lor, vor să fie informați.

ATS: Ce-i împiedică pe oameni să doneze?

M.M.: Lipsa de încredere încă reprezinta o problemă majoră, chiar mai însemnată decât criza economică sau lipsa de venituri.

Site-ul 2% a fost realizat tocmai pentru a informa cât mai eficient publicul care sprijină inițiativele organizațiilor. Nu este suficient, însă. Se naște al doilea factor negativ în relația donator-organizație: absența sau numărul mic de sisteme prin care oamenii să poată acorda donații constant și ușor.

ATS: Ce rol au voluntarii din companii?

M.M.: Contribuția voluntarilor ar trebui să fie mare, mai ales că în condiții de criză, într-o companie, una dintre cele mai la îndemână resurse economice este reprezentată de angajații pe care-i poți invita în programe de donații salariale sau a căror energie o poți îndrepta spre exemplu către programe de voluntariat corporatist.

Practic, compania își poate încuraja angajații să se implice în activități de voluntariat în cadrul proiectelor de CSR ale companiei și tot ea suportă cheltuielile acțiunilor de voluntariat- o zi de munca platita de companie dedicata voluntariatului sau plata transportului catre locatie.

Investiția este mult mai mică decât o presupune un program mare care ajută o problemă dintr-o comunitate.

ATS: Care sunt cei mai generoși donatori?

M.M: Şi noi, ca şi Gala Oameni pentru Oameni (evenimentul anual care recunoaște și premiază implicarea în comunitate a companiilor, ONG-urilor și donatorilor individuali), ne ferim de ideea de clasament al donatorilor în funcție de sumele acordate. Dorim să încurajăm gestul fiecăruia dintre noi oricât de mic sau mare ar fi.

În cazul donatorilor individuali, generozitatea ține de comportament. Tot ce pot să facă este să caute un proiect care corespunde nevoilor lor, apoi să decidă care este contribuția lor, fie că este materială sau voluntariat.

În cadrul editiei din 2012 a Galei Oameni pentru Oameni, proiectele înscrise au mobilizat resurse în valoare de 12 milioane și 37.500 de ore de voluntariat. Suma este în scădere față de anul 2010 când au fost înregistrate resurse în valoare de peste 17 milioane de euro, în timp ce suma strânsă în 2009 a fost de peste 27 de milioane de euro. Această scădere se explică și prin reducerea dramatică a bugetelor și tot contextul creat de criza economică.

ATS: Cine sunt donatorii internaționali și care este rolul lor în sprijinirea societății civile din România?

M.M.: Zona din Diasporă, de exemplu, este una foarte activă, iar Biserica este principalul mobilizator, indiferent de tipul de biserică. Există o încredere mare între comunitate și preot. Biserica reușește să treacă de pragul de neîncredere despre care vorbeam mai sus pentru că liderul spiritual cere ajutorul comunității, iar apoi revine cu raportarea și cu rezultatele.

Donatorii internaționali individuali mari sunt în special oamenii care au venit sau au aflat de România după Revoluție. Au venit aici ca voluntari, cu convoaie de ajutoare și au contribuit la ieșirea din sărăcie. Mulți dintre ei au rămas în România. Sunt multe exemple, printre ele este Fundația Concordia care oferă adăpost pentru orfani sau copiii străzii sau Asociația Internațională a Femeilor care strânge resurse pe care apoi le direcționează către organizații mici.

În cazul organizațiilor care au filiale în țară, Word Vision, SOS Satele Copiilor sau Habitat for Humanity reușesc să aibă donatori internaționali care contribuie constant. Însă, zona aceasta este ușor nedocumentată, știm că există, însă nu am reușit să strângem date despre donatorii internaționali.

Fundația Charles Stewart Mott, Romanian American Foundation sau CEE Trust au venit în România și contribuie la dezvoltarea societății prin finanțări sau alte resurse pe care le pun la dispoziția organizațiilor. Organizațiile au început astfel să crească cu ajutorul finanțatorilor instituționali mari. În prezent, însă, finanțatorii au început să se retragă și să se orienteze către state în curs de dezvoltare.

Organizații mari au ajuns în imposibilitatea de a-și susține structura și nu-și mai pot atinge misiunea. În schimb, țări precum Norvegia, Islanda și Liechtenstein continuă să ofere finanțări pentru organizațiile din România.

În concluzie, tot răul spre bine, pentru ca această criză poate duce la o dezvoltare a filantropiei.

———————————————————————-

Sfaturi pentru organizații în atragerea de fonduri:

- să înțeleagă că oamenii nu sunt portofele ambulante. Donatorul este o persoană darnică și deschisă, drept urmare organizațiile ar trebui să-și arate recunoștința printr-o scrisoare, un mail sau telefon de mulțumire.

- să știe sa promoveze eficient oferta de proiecte, să nu vândă așteptări nerealiste și să prezinte rezultatele cauzelor.

- să fie prezenți în comunitate (inclusiv Internet, în companiile partenere, în spații publice etc), să se deplaseze către problema pe care vor s-o rezolve și să creeze o punte de încredere cu oamenii.

 

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări