ONG
Al treilea sector
Data: 19.01.2015
ONG

Ce-şi doresc ONG-iştii în 2015?

Ce așteptări au oamenii din societatea civilă de la 2015? AlTreileaSector.ro i-a întrebat şi vă dezvăluie planurile lor pentru anul care tocmai a început.

Liviu Florea, redactor-șef AlTreileaSector.ro

Reprezentanții societății civile și-au trasat planurile pentru 2015. ONG-iștii și reprezentanţii altor entități care fac bine în România își doresc, printre altele, investiţii mai mari pentru educație și dezvoltarea infrastructurii IT, un sector neguvernamental unit și o strategie energetică națională.

Radu Moţoc, director executiv asociaţia TechSoup România: În 2015, ne dorim să ajungem cu trainingurile noastre gratuite la cât mai multe organizații locale și regionale și să înțelegem mai bine problemele cu care se confruntă ONG-urile când vine vorba de tehnologie, utilizarea și limitările ei. Ceea ce ar schimba cel mai mult atât impactul activității noastre, cât mai ales impactul activității ONG-urilor, ar fi ca accesul la software profesionist pe care îl oferim noi să fie dublat de acces la calculatoare și infrastructură IT nouă pentru organizații neguvernamentale. Uzura morală a echipamentelor utilizate în mediul ONG este foarte mare și împiedică sistematic dezvoltarea la potențial maxim a organizațiilor. În comunitatea noastră este cea mai mare problemă cu care se confruntă organizațiile. În 2015, ne dorim ca Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale să dea drumul programelor europene de dezvoltare de infrastructură IT și este vital ca ONG-urile, atât de importante în absorbția de fonduri europene la nivel regional și local, să fie eligibile pentru aceste programe.

Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România: Ne dorim şi acționăm ca, în 2015 şi în anii ce vor urma, dreptul la educaţie al tuturor copiilor din România să fie respectat şi monitorizat, acordând o atenţie sporită celor mai dezavantajaţi copii: copii din mediul rural, copii cu dizabilităţi, romi şi din familii dezavantajate. Sperăm ca educaţia să devină o prioritate pentru toată lumea: autorităţi, membri ai comunităţilor, părinţi şi copii. Un nou pact pe educaţie, asumat în totalitate şi evaluat periodic, poate fi un pas în acest sens, alături de mărirea bugetului pe educaţie. Politicile publice trebuie să fie coerente, pe termen lung, şi să raspundă nevoilor reale cu soluţii concrete.

E foarte important ca autorităţile centrale, judeţene şi locale să conştientizeze că educaţia reprezintă o investiţie şi nu o cheltuială în plus, iar pe termen mediu şi lung este cea mai sustenabilă investiţie pentru dezvoltarea societăţii, inclusiv din punct de vedere economic. Lucrăm împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pentru a adapta curriculumul astfel încât elevii să fie mai bine pregătiţi să răspundă nevoilor pieţei forţei de muncă. Ne dorim ca în fiecare şcoală să existe un consilier şcolar care să sprijine elevii la risc de absenteism şi abandon şcolar şi să îi ajute să se orienteze în alegerea unei profesii. De asemenea, milităm pentru existenţa cursurilor de educaţie parentală astfel încât părinţii să aibă la dispoziţie informaţii relevante care să îi ajute să îşi protejeze şi sprijine copiii.

Doina Crângaşu, director executiv Confederaţia Caritas România: Pentru Caritas România, dar şi pentru alte 150 de ONG-uri active în domeniul serviciilor sociale, 2015 a început tumultos şi se anunţă a fi un an extrem de intens şi plin de provocări pentru organizaţiile din „al treilea sector”. Vom continua demersul nostru de a influenţa politicile sociale în domeniul asistenţei şi protecţiei grupurilor vulnerabile, cu predilecţie în ceea ce priveşte persoanele vârstnice, prin reteaua SenioriNet, din care fac parte deja 53 de ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii socio-medicale pentru vârstnici. [...]Poate părea un obiectiv îndrăzneţ, dar anul acesta vom transmite Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerului Finanţelor Publice propuneri pentru  o politică de finanţare a serviciilor sociale. Prin consultări regionale cu organizaţiile Caritas din ţară, dar şi cu alte ONG-uri, căutăm soluţii la problemele pe care le întâmpinăm şi apoi le transmitem ministerelor de resort.[...]Dincolo de acţiunile la nivel naţional, vom continua proiectele noastre în cadrul reţelei Caritas Europa şi vom monitoriza şi anul acesta progresul pe care Guvernul României îl face pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Nu în ultimul rând, vom fi implicaţi activ în procesul de consultare a proiectelor de strategie aflate în dezbatere publică. O atenţie specială acordăm strategiei de promovare a îmbătrânirii active şi a protecției persoanelor vârstnice 2014 – 2020 şi strategiei pentru combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale.

Viorel Micescu, director executiv la Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale (CENTRAS): „O administrație performantă, un sector neguvernamental performant” – aceastea sunt, în rezumat, dorințele, așteptările și provocările pe care CENTRAS le vede nu doar pentru anul 2015, ci și pentru anii ce urmează. Există o largă varietate de organizaţii neguvernamentale, de la mici grupuri comunitare la mari organizaţii internaţionale. Chiar dacă unele dintre ele nu au o legatură directă cu statul, în timp ce altele recunosc valoarea unor relaţii pozitive cu instituţiile publice şi beneficiile mai largi pe care un parteneriat productiv poate să le ofere cetăţenilor şi comunităţilor, toate își asumă un angajament activ spre rezolvarea problemelor societății.

În aceste condiții, ONG-urile puternice şi independente sunt esenţiale pentru această viziune datorită rolului lor de încurajare a acţiunii civice, promovare a schimbării sociale şi întărire a comunităţilor. Este primordială, într-o asemenea perspectivă, creșterea capacității lor de a-și asuma un rol mai important în proiectarea şi furnizarea politicilor și serviciilor publice. Aşadar, ne dorim un sector cu un nivel crescut de profesionalizare și adaptat la dinamica socială și crearea unei noi generații de lideri care să sprijine și să dezvolte munca și eforturile acestuia. Ne dorim să renască solidaritatea la nivelul sectorului, care să genereze o voce mai puternică și mai clară în comunicarea cu autoritățile centrale și locale. Totodată, rolul statului este să asigure o schimbare culturală prin descentralizarea şi deconcentrarea deciziei publice, creşterea transparenţei instituţionale şi creşterea nivelului de colaborare cu sectorul neguvernamental.

Vişinel Bălan, preşedinte asociaţia Desenăm Viitorul Tău: Ceea ce ne dorim noi este înfiinţarea unui Centru de Tineret dedicat consolidării deprinderilor de viaţă independentă a tinerilor institutionalizaţi din Municipiul Bucuresti. De asemenea, ne dorim gândirea unui mecanism de monitorizare, pe o perioadă de la trei la cinci ani, a tinerilor care au părăsit casa de copii. Mai mult, vrem un comitet de reprezentare a tinerilor institutionalizaţi la nivel national.

Irina Bandrabur, ofiţer de presă Greenpeace România: Pentru noi, anul acesta, un eveniment important este Conferința Internațională pe teme climatice la Paris, unde sperăm ca statele membre UE să își ia angajamente cât mai ambițioase în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. Pe plan local, autoritățile trebuie să definitiveze strategia energetică a României (2015-2035), și acolo ne-am bucura dacă energia regenerabilă ar avea o pondere mai mare decât sursele convenționale, poluante, de energie, cum este energia bazată pe cărbune, energia nucleară, dar și sursele neconvenționale, riscante, cum sunt gazele de șist extrase prin fracturare hidraulică.

De asemenea, în ceea ce privește campania noastră de protejare a pădurilor, anul acesta este important ca procedura de includere a pădurilor valoroase de fag în patrimoniul UNESCO să fie definitivată, în paralel cu stoparea tăierilor ilegale de arbori. Aceasta din urmă cred că este pe lista de dorințe a întregii societăți civile care a desfășurat multe demersuri în ultimii ani pentru ca lucrurile să se îmbunătățească, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Dana Pîrţoc, CEO Asociaţia pentru Relaţii Comunitare: Ne dorim ca organizațiile neguvernamentale să investească în practici de fundraising recurent și strategic de la donatori individuali, care astfel vor putea să își dezvolte o identitate de donator și se vor atașa real de cauzele pe care le susțin. Pentru donatorii individuali, am vrea să-i vedem vorbind deschis despre donațiile lor, punându-și resursele laolaltă pentru a face o schimbare semnificativă și asumându-și actul de a da ca pe un obicei. La nivel de industrie, ne dorim introducerea meseriei de fundraiser în COR și să avem deduceri fiscale pentru donatorii individuali.

Oana Preda, director executiv al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe): În relaţie cu autorităţile, ne dorim o guvernare bazată pe respect reciproc, în cadrul căreia organizațiile neguvernamentale să fie tratate ca partener legitim la masa discuțiilor, să le fie recunoscută experiența și dreptul de a-și spune opiniile. Ne dorim autorități care să respecte legea. Ne dorim consultări serioase pe teme de interes public, cum ar fi educația sau locuirea socială. Ne mai dorim o scenă politică deschisă unor noi actori politici. În ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre nevoia „unei noi clase politice”. Una dintre campaniile in care suntem implicați anul acesta este „Politică fără Bariere” –  o platformă care își propune schimbarea legii partidelor politice și a altor prevederi legale care să facă posibilă intrarea în politică a unor noi voci.

În relaţie cu societatea civilă, organizată sau nu, vrem organizații capabile să aducă o contribuție substanțială în procesul de politică publică, propuneri coerente și bine documentate, care să ajungă pe agenda factorilor de decizie. Organizații și cetățeni cu curaj, tenacitate și viziune, care să nu poată fi ignorate şi ignoraţi de autorități.

Carmen Uscatu, cofondator al asociației Dăruiește Viața: În anul 2014, asociatia Dăruiește Viață, după ce a finalizat și cel de-al doilea laborator, din cele trei existente la nivel național, de biologie moleculară pentru diagnosticarea în profunzime a cancerelor de sânge, a făcut lobby pe lângă Ministerul Sănătății pentru decontarea acestor analize. Deși Ministerul Sănătății deconta, în 2014,  molecule scumpe în tratamentul leucemiilor pe subtipuri, nu deconta diagnosticarea acestor subtipuri, această situație ducând la diagnostice greșite și, deci, la bani cheltuiți pe tratamente aplicate greșit. În baza lobby-ului făcut, pe 17 octombrie 2014, subprogramul a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naționale de sănatate pentru anii 2013 si 2014. Îmi doresc ca Ministerul să-și respecte bolnavii de cancer și să acorde aceste fonduri care să permită creșterea ratei de supraviețuire a pacientului cu cancer, prin aplicarea unui tratament adecvat diagnosticului complet.

Pentru 2015 ne dorim să putem începe și finaliza patru proiecte importante în beneficiul pacienților cu cancer. În 2015, secțiile de oncologie, au toalete la comun. Când 40 de oameni folosesc aceeași toaletă de trei ori pe zi, aceasta este un focar de infecții. Infecțiile, în cancer, sunt o cauză a decesului. În plus, când stai cu lunile, cu anii în spital, când faci perfuzii cu citostatice și te simți rău, toaleta la comun, aflată la capătul unui hol lung, lung, este tot ce-ți mai lipsește. Prin aceste proiecte, care sunt în valoare de peste un milion de euro, ne propunem reamenajarea și dotarea la standarde europene a spațiului în patru secții de oncologie de copii din București, Brașov și Timișoara.

Ciprian Necula, membru fondator Romano Butiq:  În perioada următoare ne propunem să continuăm inițiativele Romano ButiQ urmând misiunea cu care am pornit la drum încă din  2011, și anume, să prezentăm realist comunitatea romă și să creăm un  spațiu în care oamenii să descopere experimental valoarea pe care membrii acestei comunități o aduc în societate, dincolo de stereotipul negativ sau de paradigma de victimă. Și în 2015, programele și proiectele asociației răspund unor nevoi acute ale grupurilor vulnerabile, grupul nostru țintă fiind nu doar romii, ci și persoane din comunități izolate cum este Delta Dunării, copii și tineri în situații de risc, meștesugari, femei și persoane în căutarea unui loc de muncă. Ne dorim să consolidăm Muzeul Culturii Romilor și să deschidem o aripă a ospitalitații, un restaurant cu specific rom, care va funcționa ca entitate de economie socială. De asemenea, urmează să deschidem o linie de modă cu specific romani, cu accent pe obiectele de vestimentație, bijuterii și articole de design interior, toate acestea urmând să funcționeze ca entități de economie socială. Tot în perioada imediat următoare urmează să avem mai multe inițiative îndreptate către copiii și tinerii din comunitățile în care lucrăm, inițiative ce vizează educația alternativă și diferite activități cu copiii.

[…] Ne propunem să ajutăm parlamentarii să înțeleagă nevoia unui cadru legal eficient în România pentru meștesugarii tradiționali, prin elaborarea  unei propuneri  în vederea îmbunătățirii „Legii meștesugurilor” și adaptării acesteia nevoilor concrete ale meștesugarilor.  În linii mari, putem spune că ne propunem să schimbăm abordarea politicii despre romi, oferind o alternativă eficientă axată pe realitatea că romii nu sunt un corp străin, ci un organ important al acestei națiuni.  Vom încerca să schimbăm asta prin comunicare publică, evenimente culturale și intervenție socială, iar un exemplu în acest sens va fi organizarea, și în 2015, a festivalului solidarității „Pakivalo”, în spiritul solidarității inter-etnice și inter-culturale promovate de reputatul sociolog Nicolae Gheorghe.

Dorințele pe care le au ONG-iștii de la noul an completează analiza realizată recent de AlTreileaSector.ro referitoare la prioritățile, în materie de societate civilă, pe care ar trebui să le aibă președintele, Guvernul, Senatul și întreaga clasă politică românească în 2015.

Sursa foto: freeimages.com

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări