ONG
Al treilea sector
Data: 13.11.2014
ONG

Ce așteaptă ONG-iștii de la viitorul președinte?

Paisprezece voci puternice din sectorul neguvernamental au dezvăluit, pentru AlTreileaSector.ro, ce își doresc de la viitorul președinte al României.

Liviu Florea, redactor-șef AlTreileaSector.ro

Pentru a se ridica la nivelul așteptărilor reprezentanților organizațiilor nonprofit, președintele țării va trebui să fie sensibil la problemele grupurilor vulnerabile, să asigure condiții de vot egale pentru toți cetățenii, să promoveze filantropia și educația. De asemenea, el va trebui să sprijine investițiile în mediul rural, în sănătate și mediu, să fie ambițios, competent și deschis dialogului cu societatea civilă.

Vă invităm să aflați ce mesaje transmit ONG-iștii viitorului președinte al României. 

Marian Ursan, preşedintele consiliului director al asociaţiei Carusel: Mi-aş dori ca viitorul preşedinte să fie inclusiv al celor care nu au acte sau identitate, al celor care stau pe stradă, al celor care consumă droguri şi al celor care practică sexul comercial.

Mihai Ghigiu, reprezentant al federaţiei Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR): L-aş întreba pe viitorul preşedinte când vor avea persoanele cu dizabilităţi acces la vot în condiţii egale cu ceilalţi. În România sunt 800.000 de persoane cu dizabilităţi care nu au acces la vot la ele în ţară.

Dana Pîrţoc, CEO Asociaţia pentru Relaţii Comunitare: Ne dorim un preşedinte care să încurajeze o cultură a filantropiei și a implicării în comunitate pentru a le da oamenilor șansa să aibă mai multă încredere unii în ceilalţi şi pentru a creşte capacitatea comunităţilor de a-şi rezolva propriile probleme.

Tincuţa Apăteanu, fondator asociaţia Edusfera: Mă aştept ca viitorul presedinte al României să înţeleagă importanţa educaţiei şi să pledeze pentru alocarea a 6% din Produsul Intern Brut către acest domeniu. Sper ca persoana care va ocupa acest portofoliu să transmită în discursurile sale publice susţinerea Presedinţiei pentru toate iniţiativele care au ca scop păstrarea tinerilor români în şcoală şi creşterea calităţii sistemului educaţional românesc ca premisă necesară pentru dezvoltarea economică a României.

Alexandru Pădureanu, director executiv Hospice Casa Speranţei: Ne dorim o Românie normală, în care fiecare cetăţean are acces la un sistem de sănătate competent, echitabil, cu respect pentru pacienţi. Referindu-ne la aria noastră de expertiză – îngrijirea paliativă – solicităm atat sprijinul, cât şi implicarea directă a sistemului public în ingrijirea cu profesionalism şi dăruire a copiilor şi adultilor care trăiesc cu o boală incurabilă. Putem schimba în bine vieţile acestor pacienţi, cei 14.600 de beneficiari ai Hospice Casa Speranţei sunt dovada. Umanitatea şi demnitatea sunt lucruri care nu se negociază, ci sunt drepturi fundamentale.

Ruxandra Sasu, director executiv Fundaţia PACT: Satul românesc înseamnă oameni ce au initiaţivă şi viziune, resurse locale care încă nu sunt pe deplin valorificate, idei de afaceri şi oportunităţi atât pentru oamenii din comunităţile locale, cat şi pentru noi investitori. Preşedintele poate genera un program bazat pe o viziune a ţării legată de satul românesc. Prin identificarea şi susţinerea valorilor şi oportunităţilor locale, putem să ne definim mai bine identitatea naţională, pe care să o promovăm la nivel local şi internaţional. În plus, ne aşteptăm ca şeful statului să joace un rol activ în reconstruirea spiritului comunitar şi să încurajeze activismul în rândul societăţii civile.

Amedeea Enache, director executiv Fundația Estuar: Ne dorim un președinte al unei Românii sănătoase, echilibrate și curate, care nu discriminează, al unei Românii care să ofere mediul prielnic pentru ca noi toți să avem acces la servicii de calitate în vederea integrării în comunitate.

Cristiana Bobârnac, membru fondator Reper21: Pe viitorul președinte l-aș ruga să-și asume cu responsabilitate această funcție, să fie el principalul model în lupta anticorupție, dar nu numai, să dea un exemplu de bun simț și integritate. România duce lipsă de modele în zilele noastre și cel care ar trebui să ridice standardele, cel puțin în sfera politică, este chiar președintele țării. Totodată, se simte nevoia unui președinte mai aproape de societatea civilă, care să permită dialogul cu liderii acesteia și să ia în considerare vocea ONG-urilor, care până la urmă reprezintă vocea cetățenilor. Nu în ultimul rând, un președinte al secolului XXI, ar trebui să pună pe agenda dezbaterilor probleme globale majore, precum schimbările climatice, încălzirea globală, emisiile de CO2 etc. Sunt subiecte presante, de care depinde viitorul omenirii, al României implicit.

Anca Ștefan, președintele Asociației React: Președintele țării, conform atribuțiilor din Constituția României, mediază relația dintre societatea civilă și instituțiile statului. Ne dorim ca viitorul președinte să își aplece atenția asupra acestui rol, să îl exercite cu responsabilitate și să susțină demersurile organizațiilor neguvernamentale care generează schimbări pozitive în comunitățile din România.

Cătălin Popa, director executiv al fundației World Vision România: Copiii sunt cea mai importantă resursă a unei țări. În România, din păcate, traiesc încă prea mulți copii vulnerabili – în familii sărace, în sate izolate, cu dizabilități și fără acces la recuperare, copii separați de părinții plecati departe pentru a-și câștiga traiul. Copiii aceștia se culcă de multe ori flămânzi, muncesc în loc să se joace, ajung greu la școală și se simt marginalizați. În fiecare zi viața lor „rămâne în urmă”. Lacunele în educație, nutriție, sănătate acumulate în copilărie precum și lipsa de protecție și participare a copiilor, nu vor putea fi recuperate la maturitate, oricât de costisitor ar fi efortul societății. De aceea, ne-am dori ca viitorul președinte să vadă în copii, cetățeni ai țării cu drepturi, inteligență și moralitate. Iar în calitatea sa de mediator între societate și stat, să se asigure că problematica copiiilor vulnerabili este în centrul politicilor publice și că se fac „investiții inteligente” în viitorul demn al societății noastre.

Oana Preda, director executiv al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe): Vrem un Președinte atent la vocile mai puțin auzite, un președinte care să promoveze dialogul, inclusiv între cetățeni și instituțiile statului. Vrem un președinte pentru care societatea nu este obiect pasiv al guvernării, ci un partener activ la masa deciziilor publice.

Mario DeMezzo, director național Habitat for Humanity România: Unul dintre subiectele dezbătute în această campanie electorală a fost legat de casele pe care cei doi candidați le dețin. Casa este adânc înrădăcinată în cultura noastră, înseamnă sănătate, familie împlinită, demnitate, siguranță, reușită. În condițiile în care România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește locuirea decentă, ne așteptăm ca noul președinte să sprijine, atât la nivel instituțional, cât și personal, misiunea noastră de a eradica locuirea sărăcăcioasă și de a oferi tuturor românilor un loc mai bun în care să trăiască.

Viorel Micescu, director executiv la Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale (CENTRAS): Un președinte trebuie să își asume cu integritate atribuțiile stabilite prin constituție, în limitele sale, și să își orienteze activitatea spre construcție socială. Președintele trebuie să își asume în mod activ rolul de mediere între instituțiile statului, conform articolului 8 din Constituție, și să fie un factor real de conciliere în societate. Retorica unui președinte este întotdeauna sprijinită prin acțiune și depășește afinitățile partinice, personale sau de grup. Președintele valorizează și promovează eforturile sectorului neguvernamental către societate, inclusiv prin integrarea reprezentanților societății civile în activitatea sa diplomatică. Președintele este promotor și susținător al sectorului asociativ în relația cu instituțiile Uniunii Europene și partenerii strategici.

Președintele promovează transparența instituțiilor și consultarea publică în litera și spiritul legislației naționale și europene și foloseste si expertiză externalizată din mediul academic și societatea civilă în analiza produselor legislative care îi sunt supuse spre promulgare. Președintele își asumă protecția independenței justiției și respectarea normelor tratatelor internaționale. Președintele își asumă realizarea unui adevărat dialog social în România.

Sebastian Burduja, preşedinte de onoare şi cofondator al Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi la Centrului pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români (C.A.E.S.A.R.): Fără a pretinde deţinerea adevărului absolut, redau mai jos trei paşi simpli pentru recunoaşterea unui lider autentic. Pentru că la Cotroceni avem nevoie de un astfel de lider. „Reţeta” este inspirată din celebrul curs „Becoming a Leader”, predat de reputatul profesor David Gergen, consilier a patru preşedinţi americani, la Harvard Kennedy School. 

Condiţia 1: Competenţă – bine informat, capabil, în măsură să judece un anumit lucru. Un lider autentic demonstrează prin rezultate şi fapte că este potrivit pentru a îndeplini atribuţiile celei mai înalte funcţii în Statul Român. Oferă mesaje axate pe soluţii şi o viziune de dezvoltare realistă. Are capacitatea de a înţelege în profunzime nevoile cetăţenilor.

Condiţia 2: Caracter – personalitate morală fermă. Un lider autentic demonstrează corectitudine şi integritate, în orice situaţie. Nu lasă loc de îndoială cu privire la intenţiile şi faptele sale şi urmăreşte în permanenţă împlinirea unor cauze comune, care depăşesc interese sau orgolii individuale. Nu minte niciodată în exercitarea atribuţiilor publice. Nu trişează. Nu înşală. Transparenţa şi responsabilitatea faţă de cetăţeni sunt principii fundamentale ale acţiunilor sale, pentru că nu are nimic de ascuns şi pentru că înţelege importanţa reprezentării celor care i-au acordat votul şi implicit încrederea lor.

Condiţia 3: Ambiţie – dorinţă arzătoare de a realiza ceva. Un lider autentic acţionează cu perseverenţă şi cu acel „foc în vine”, fără să renunţe niciodată la lupta pentru cauza celor pe care îi reprezintă. Este perseverent şi gata să facă faţă provocărilor de orice fel. Se sacrifică cu generozitate şi investeşte timp, resurse şi suflet în atingerea scopului final. Aşadar, esenţial este scopul: un lider autentic este ambiţios pentru ceilalţi, pentru comunitate.

Sursa foto: Facebook

Alte articole

Comentarii

One thought on “Ce așteaptă ONG-iștii de la viitorul președinte?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări