Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

Ce ar face ONG-urile fără 30 mil. euro? Fundraising!

Un cunoscut fundraiser român crede că facilitatea fiscală 2%” ar trebui eliminată. De ce ar renunța el la cele 30 de milioane de euro care intră anual în conturile ONG-urilor?

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

A început să lucreze în mediul neguvernamental în 2004, iar între 2010 şi 2013 a ocupat o poziţie de CEO într-o companie, pentru a se întoarce apoi în lumea nonprofit. La 37 de ani, Mario DeMezzo, directorul naţional al Habitat for Humanity România, are o propunere cu impact direct în rândul a peste 20.000 de organizaţii neguvernamentale: facilitatea fiscală prin care românii pot redirecţiona 2% din impozitul pe veniturile din anul precedent, ar trebui eliminată. ONG-urile au obţinut, în 2013, 132,4 milioane de lei (30 de milioane de euro, la cursul mediu din 2013 anunțat de Banca Națională a României) prin facilitatea fiscală  „2%”, în vreme ce în 2012 reuşeau să colecteze cu aproape cinci milioane de lei mai mult, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Peste 27.000 de asociaţii şi fundaţii au primit anul trecut bani prin „2%”.

Vă invităm să aflaţi, în continuare, de ce crede directorul Habitat for Humanity România, care a strâns până acum 3-4 milioane de dolari prin fundraising, că facilitatea fiscală 2%” ar trebui să dispară, cu ce anume ar trebui înlocuită şi cum vede viitorul în strângerea de fonduri.

ATS.ro: De ce crezi că facilitatea fiscală „2%” ar trebui să fie eliminată?

M.D.: Doi la sută este o măsură de tranziţie, pentru ţări în tranziţie spre filantropie. Doi la sută este un mecanism care trebuie să-l înveţe pe om cu actul de a dona. Dacă acest mecanism nu şi-a făcut treaba în zece ani şi a eşuat, înseamnă că nici nu o să şi-o facă în alţi zece ani. Eu cred că este momentul ca Guvernul să scoată această facilitate. Astfel, ONG-urile s-ar putea concentra pe altceva. În toată perioada asta, ONG-urile s-au relaxat cumva, ştiind că se pot folosi de facilitatea 2%. Nu au mai împins oamenii dincolo de zona lor de confort. E uşor să vin şi să spun: „uite, dă-mi şi mie 2%, că oricum nu te costă nimic”. Dar îmi este mai greu să-ţi spun: „cât câştigi tu pe lună? Dă-mi şi mie, te rog, 50 de lei pe lună, timp de un an”.

ATS.ro: Cum ar putea fi înlocuită facilitatea „2%”?

M.D: Donaţiile recurente pot să înlocuiască 2%. Sunt pasul următor şi sunt foarte bune.

ATS.ro:  Cum ţi se par noile metode de fundraising, cum ar fi cele prin intermediul unor competiţii sportive?

M.D:  Ca orice lucru la început, nu ar fi corect din partea mea să emit vreo părere acum. Cred că sunt încercări bune.

ATS.ro: Consideri că platformele online de donaţii sunt bune?

M.D:  Eu cred că şi donaţia se va muta online.

ATS.ro: Care sunt cele mai mari greşeli din fundraising?

M.D: O greșeală pe care directorii de ONG-uri o fac în relația cu strângerea de fonduri este că în momentul în care angajează un manager de strângere de fonduri ei cred că misiunea lor s-a încheiat. Se aşează în fotoliu şi îi spun managerului: „mie să-mi aduci banii”. Primul care trebuie să facă strângere de fonduri într-o organizație este președintele. Al doilea este directorul executiv. Nimeni nu reprezintă organizația mai bine decât președintele și directorul executiv. Ceea ce se întâmplă în ONG-urile din România este că directorii executivi vin, în general, din partea de program, adică ştiu foarte bine ceea ce ţine de implementarea de proiecte, dar nu au abilităţi foarte mari pe strângerea de fonduri. Şi cred că rezolvă problema strângerii de fonduri angajând un manager dedicat.

A doua greșeală pe care o poate face un director executiv de ONG este să creadă că managerul de strângere de fonduri angajat este bun la toate metodele de strângere de fonduri, fie că vorbim de banii companiilor, de donațiile individuale, de 2%, de campanii și evenimente ori de direct mail. Eu cred că fundraiserul trebuie să se specializeze în funcție de istoricul organizației, de specificul organizației, de zonele în care vrea să se dezvolte organizația. Sunt organizații care, de ani de zile, strâng bani prin direct mail. Să-i ceri fundraiserului care a performat ani de zile în direct mail să fie la fel de performant și în donații individuale, corporatiste, nu cred că este în regulă. Este posibil să aibă un eșec. În general, o zonă de fundraising dă rezultate după trei ani. La Habitat for Humanity, noi atragem cele mai multe donaţii de la companii.

ATS.ro: Cât de important este, în fundraising, contactul direct cu omul care donează?

M.D: Acelaşi fundraiser poate strânge 400.000 de euro pe an sau un milion de euro pe an. Diferenţa de la 400.000 de euro la un milion de euro o reprezintă contactul direct cu donatorul.

ATS.ro: Cum ţi se par românii? Sunt ei dispuşi să doneze?

M.D: Uită-te la câţi bani strâng bisericile. Ce zici? Românii sunt generoşi? Da, românii sunt generoşi.

ATS.ro: Sunt, însă, generoşi acolo unde trebuie să fie generoşi?

M.D: Sunt generoși acolo unde li se cere. Știi de ce nu donează oamenii? Oamenii nu donează pentru că nu le cere nimeni. În România oamenii nu donează nu pentru că sunt săraci, nu pentru că sunt răi, nu pentru că nu sunt generoși, nu pentru nu suntem o țară obișnuită cu donația. Nu. Ci pentru că nu le cere nimeni. Cu cât mai multe ONG-uri vor cere, cu atât mai mulți donatori vor fi. Același om, care nu donează unui ONG, are potențial foarte mare să devină donator către acel ONG sau către alt ONG. Faptul că am cerut o dată bani cuiva şi nu mi-a dat, nu înseamnă că eu nu mai trebuie să cer a doua sau a treia oară sau a patra oară.

ATS.ro: Însă dacă se întâmplă să ceri banii de la 100 de oamenii şi vezi că niciunul nu vrea să-ţi doneze, nu te descurajezi?

M.D: Ca fundraiser, te vei descuraja fără să vrei. Dar trebuie să găseşti resurse în tine ca să-ţi reîncarci motivaţia. Un fundraiser care nu crede în misiunea organizației lui poate să plece acasă. Nu va avea succes niciodată. De asemenea, trebuie să donezi ca să poți să fi fundraiser. Dacă tu nu ai înțeles actul donației, dacă tu nu ai simțit ce înseamnă să donezi sau să ajuți un om, nu poți să fi convingător în a cere bani.

ATS.ro: Cum vezi viitorul în fundraising?

M.D: Orice viitor îl văd în online, inclusiv donațiile.

Vă recomandăm să citiţi şi prima parte a interviului pe care Mario DeMezzo l-a acordat AlTreileaSector.ro: Reţeta de 1,2 mil. dolari: case, voluntariat şi corporatişti

 

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări