Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

Bilanțul Erasmus+, programul cu 97% rată de absorbție

Erasmus+, instrumentul prin care UE acordă bani ONG-urilor românești din domeniile educație, formare profesională și sport, are o rată de absorbție de 97%, mult peste rezultatele programelor operaționale care se termină în 2015.

Liviu Florea, redactor-șef AlTreileaSector.ro

Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) a reușit, doar cu 60 de angajați, să atingă o rată de absorbție de 97% pentru fondurile europene pe care România le primește, între 2014 și 2020, prin programul Erasmus+. Comparativ, toate celelalte programe operaționale, finanțate cu bani de la Uniunea Europeană (UE) până la sfârșitul lui 2015, au o rată medie de absorbție puțin peste 50%. „Noi, cei de la agenție, suntem fericiții beneficiari ai unui sistem european. Mai concret, noi implementăm programul Erasmus+ în România în baza unor instrucțiuni pe care le primim de la Comisia Europeană. În schimb, celelalte programe operaționale, cum ar fi POSDRU (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – n.red.) sunt gestionate de aici, din țară, iar Ministerul Finanțelor impune niște reguli mai stricte”, spune Andrei Popescu, coordonatorul departamentului de comunicare al ANPCDEFP.

România a acordat finanțări de 51,7 de milioane de euro în 2014, prin Erasmus+, iar bugetul pentru 2015 este de 54,5 de milioane de euro. Banii se alocă în mai multe runde, iar ultima tranșă până la care pot aplica organizațiile neguvernamentale și instituțiile publice românești expiră la 1 octombrie. La primele patru runde de finanțare din 2015, cei interesați au depus, cumulat, aproape 1.800 de proiecte.

Asociații, fundațiile și instituțiile publice au depus, în 2014, 2.210 de cereri de finanțare, din care au fost aprobate 681. Cele mai multe proiecte finanțate au fost în București, Dolj, Cluj-Napoca, Iași, Argeș și Timiș. Valoarea medie a fiecărei finanțări acordate anul trecut a fost de circa 76.000 de euro. Școlile, grădinițele, liceele, centrele de educație incluzivă și asociațiile și fundațiile au avut, în 2014, cel mai mare număr de proiecte acceptate pentru plată.

Durata maximă de implementare a unui proiect inclus în programul Erasmus+ nu poate să depășească trei ani.

Andrei Popescu a răspuns, pentru AlTreileaSector.ro, la câteva întrebări despre evoluția de până acum a programului Erasmus+ în România.  

ATS.ro: De ce are programul Erasmus+ o rată de absorbție atât de ridicată?

A.P.: Rata de absorbție este ridicată din mai multe motive. Un motiv este că mecanismul financiar al programului presupune mai puțină hârțogăraie, iar oamenii nu se concentrează pe a face documente, ci pe a face activități. În ceea ce privește mecanismul de finanțare, pe noi ne ajută foarte mult că există un avans care se dă beneficiarilor proiectelor. Un alt motiv cred că este legat de vizibilitatea destul de bună a programului în rândul beneficiarilor țintă, adică al ONG-urilor, școlilor sau al altor instituții publice.

ATS.ro: Pentru 2015 mai este deshisă o singură linie de finanțare în cadrul programului. Pot ONG-urile să aplice pentru ultima tranșă de bani alocată anului curent?

A.P.: Pot să aplice atât organizațiile neguvernamentale, cât și instituțiile publice.

ATS.ro: Ce ar trebui să știe ONG-urile care vor să aplice pentru ultimii bani din 2015?

A.P.: Ar trebui să-și identifice foarte bine nevoile pe care le au la nivel de comunitate.  De asemenea, să vadă cum poate, acest program, să răspundă acelor tipuri de nevoi. Totodată, trebuie să citească cu mare atenție în momentul în care completează formularul de candidatură. Acel formular are niște explicații foarte clare care, din păcate, nu prea sunt tot timpul citite.

ATS.ro: S-a stabilit care va fi bugetul alocat României în 2016 pentru programul Erasmus+?

A.P.: Deocambată, nu se știe ce buget va primi România pentru anul viitor. De obicei, deciziile pentru bugetul de anul viitor se iau în cadrul unui comitet special, la nivelul Uniunii Europene. Din câte știu eu, următoarea întâlnire va avea loc în iunie și, după aceea, vom afla care este propunerea de buget. În toamnă vom știi exact suma.

ATS.ro: Ar trebui să ne așteptăm ca bugetul de anul viitor să fie, totuși, de cel puțin 50 de milioane de euro, ținând cont că bugetele alocate în 2015 și 2014 au avut o valoare similară?

A.P.: La anul, probabil că bugetul va fi undeva în jur de 60 de miloane de euro sau chiar va depăși acest prag. Bugetul va crește treptat, iar în ultimii trei ani va accelera și, prin urmare, sper să ajungem undeva la 80 de milioane de euro în 2020.

ATS.ro: Cum va arăta România în 2020, la finalul programului Erasmus+?   

A.P.: Nu putem avea pretenția ca printr-un program, cu un buget anual de câteva zeci de milioane de euro, să schimbăm lumea. Însă cred că acest program are capacitatea să ducă la găsirea unor abilități și să schimbăm un pic niște atitudini în ceea ce privește educația și învățarea. În concluzie, deși nu cred că putem avea impresia că o să producem o schimbare de sistem putem, pe de altă parte, să plantăm niște semințe care să crească și care, pe principiul bulgărelui de zăpadă, să ducă și la schimbări de genul ăsta.

Mai multe informații despre programul Erasmus+, la nivelul UE, găsiți AICI.

Sursa foto: Facebook Erasmus+

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări