Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

Băncile: un pilon pentru sectorul social?

În ziua de astăzi, piețele financiare nu sunt adaptate organizațiilor de caritate și întreprinderilor sociale. Cei mai mulți intermediari financiari tradiționali, precum băncile, se concentrează pe rambursările pe termen scurt și consideră nesigure și riscante împrumuturile către organizații non-profit și întreprinderi sociale.

Chiar dacă finanțarea este aprobată în unele cazuri, condițiile sunt împovărătoare. Drept urmare, multe organizaţii din cel de-al treilea sector, adesea nu au opţiunea unei finanțări externe pentru a-și susţine activităţile financiare.

Ca orice “afacere” mică, organizaţiile au nevoie de capital circulant pentru a-și balansa perioadele de vârf și pierderile rezultate din ciclul “afacerii”. Câteodată ele trebuie chiar să blocheze întreg capitalul ca să plătească proiectele a căror finanțare este rambursată după implementarea activităţilor. Iar pentru a avea succes pe termen lung și pentru a crește, orice organizaţie are nevoie de acces la capital pentru a finanța investiții şi a gasi surse noi de venituri. Această lipsă de acces la finanțare privată limitează capacitatea de a livra conform misiunii lor, afectează capacitatea acestora de a se dezvolta și constrânge impactul pozitiv asupra societății.

Băncile ar putea avea un rol în sectorul social. Dar nu este cel pe care l-ați putea crede. În loc să încerce să dezvolte un plan convingător pentru a oferi organizațiilor împrumuturi cu un risc ridicat, băncile ar trebui să se folosească de capitalul propriu dedicat scopurilor filantropice, ca să pună în aplicare noi modele pe care alții le-au dezvoltat pentru abordarea acestei disfuncționalități a pieței.

In Marea Britanie, CAF Venturesome, pilonul de investiții sociale al Fundației de Ajutor pentru Caritate din Marea Britanie (UK Charities Aid Foundation), oferă un astfel de model care ar avea potenţial şi în România. Pentru a umple golul dintre împrumuturile bancare tradiționale și finanțarile de tip grant, aceștia pun la dispoziție „capitalul răbdător” sub formă de împrumuturi pe termen lung, negarantate pentru organizațiile de caritate și întreprinderile sociale.

„Noi folosim capitalul donatorilor (sau investitorilor) filantropici pentru a oferi împrumuturi negarantate care încep de la 25.000 de lire până la  250.000 de lire. Până în prezent, am împrumutat peste 22 milioane lire pentru peste 280 de organizații de caritate și întreprinderi sociale din Marea Britanie. Spre surprinderea multor sceptici, rata de deflație este mai mică de 6%.

Donatorii sau investitorii obţin cu aceiaşi bani un impact mai mare în societate 

Capitalul poate fi „reciclat” continuu în formă de împrumuturi către organizații diferite, obținându-se astfel impact exponențial față de o donație unică. Atunci când se face o investiție de “capital filantropic”, (care în mod obişnuit ce ar fi o singură donație), CAF Venturesome foloseşte banii pentru a face un împrumut negarantat unei organizații. În momentul în care aceasta restituie banii, aceeaşi suma este folosită pentru o altă organizație – din nou și din nou – până când donaţia va fi returnată donatrorului (dacă se solicită în acordul cu CAF).

Prin urmare, în locul unei donații unice, prin acest model de investiţie banii sunt „reciclați” continuu ca împrumut pentru mai multe organizații și se obține un impact mult mai mare.

Desigur, acest lucru este mai ușor de zis decât de făcut. Pe plan intern, această abordare necesită recrutarea unor analiști financiari calificați cu abilități excelente în relaționare, deoarece într-un moment ei pot lucra cu un grup dintr-o comunitate mică și în următoarul, pot negocia o afacere cu o corporaţie. Acești oameni sunt destul de greu de găsit; identificarea unor angajaţi de top, care să fie dispuși să renunțe la salariile din sectorul for-profit este chiar şi mai greu. Există şi provocări externe. Chiar dacă antreprenorii sociali și liderii non-profit sunt adesea vizionari inteligenți şi pasionați, aceștia nu au neapărat o calificare comercial financiară. Ca urmare, calitatea rapoartelor și a abilităților acestora variază. Spre deosebire de procesele standardizate și produsele băncilor tradiționale, împrumutul cu risc superior către organizațiile de caritate și întreprinderile sociale necesită procese de aplicații personalizate, audit intern și oferte de împrumut corespunzătoare așteptărilor. Necesită mult timp și resurse.

Directorii băncilor organizează cercetări pentru a demonstra „latura pozitivă” a sistemului bancar. Inovarea în domeniul “finanțelor sociale” ar trebui să fie o parte integrantă din această poveste. Băncile au deja procesele de evaluare necesare, calificarile și acoperirea globală. Și au, de asemenea, filantropie corporativă sofisticată și programe de CSR. Prin combinarea celor două într-un model nou de creditare -negarantată – către organizațiile non-profit, băncile ar putea câștiga un impact social mult mai mare decât au astăzi.

O strategie filantropică a unei corporații are nevoie ca directorii executivi să analizeze în detaliu resursele și competenţele ce pot fi găsite în cadrul organizației, să le mobilizeze în scopul obținerii unui impact social cât mai mare și să acționeze cu mult curaj, în special când ei pot face ceea ce alții nu pot. Oricare altă metodă, nu va fi de ajuns.

Traducere şi adaptare realizată de Andreea Bota, redactor AlTreileaSector.ro

Sursa: HBR.org

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări