Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

Analiză: De ce nu funcţionează redirecţionarea 2% în România

Lipsa de transparenţă, birocraţia, formularele completate ilizibil şi informarea precară a cetăţenilor sunt câteva dintre motivele pentru care doar 25% dintre românii cu venituri redirecţionează 2% din impozitul lor pe venit 

Elena Stancu, colaborator AlTreileaSector.ro şi redactor-şef adjunct la Revista Marie Claire

ONG-urile din România trebuie să facă în fiecare an eforturi ca mesajele lor privind redirecţionarea 2% din impozitul pe venit să ajungă la oameni pentru ca, în final, să se confrunte cu lipsa de transparenţă şi cu birocraţia: organizaţiile nu ştiu cine i-a susţinut şi nu pot afla nici măcar numărul donatorilor, iar formularele completate de mână riscă să fie ilizibile şi aruncate sau desconsiderate.

Potrivit datelor ANAF, în 2011 doar 25% dintre românii cu venituri au decis să redirecţioneze 2% din impozitul anual pe venit către organizaţii nonprofit. Procentul mic se explică prin lipsa de informare a românilor, dar şi prin procedura greoaie de depunere a formularelor.

date anaf 2 la suta

Date oferite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Astfel, deşi organizaţiile mari precum SMURD, Salvaţi Copiii sau Crucea Roşie primesc sume semnificative din redirecţionarea celor 2%, alte ONG-uri obţin fonduri foarte puţine în acest fel, raportat la bugetul lor anual. Această situaţie este cauzată de faptul că organizaţiile mari au resursele necesare pentru a derula o campanie pe TV sau în marile companii, în timp ce restul ONG-urilor mizează mai degrabă pe mediul online, pe prieteni, colegi şi cunoscuţi.

Fundaţia pentru SMURD obţine aproximativ 65-95% din bugetul anual prin redirecţionarea 2% (în funcţie de celelalte fonduri provenite de la sponsori sau parteneri), iar Crucea Roşie şi Salvaţi Copiii îşi asigură astfel 6% din buget. Pentru celelalte organizaţii, însă, fondurile obţinute din 2% sunt destul de mici raportat la veniturile globale: WWF România primeşte doar 1,78% din bugetul anual, iar Mai Mult Verde şi Fundaţia Special Olympics, mai puţin de 1%.

Sume obţinute de organizaţii în 2012 prin redirecţionarea celor 2%

Copii în Dificultate: 51.000 lei

Învingem Autismul: 76.500 lei

MaiMultVerde: 8.134 lei

Salvaţi Copiii România: 114 milioane lei

Salvaţi Dunărea şi Delta: 31.272

În topul beneficiarilor 2% se află biserica, primind 29% din redirecţionări. Preoţii intră foarte uşor în contact cu credincioşii, respectiv cu contribuabilii, pe care reuşesc să-i convingă să completeze formularele. Nu există însă o evidenţă centralizată a acestor sume întrucât redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit se face către 15.000 de parohii din ţară şi către 700 de instituţii sociale, explică consilierul de presă al Patriarhiei Române, Pr. C. Stoica.

Campanii pentru redirecţionarea celor 2%

În perioada în care se depun Declaraţiile 230 şi 200, ONG-urile fac cunoscute cauzele sociale pentru care vor fi folosite fondurile provenite din 2%. Se întâmplă uneori ca unele organizaţii să aloce promovării mai multe fonduri pentru a atrage 2% decât sumele pe care reuşesc să le strângă în final. De cele mai multe, ori se mizează pe online (siteuri, newslettere, reţele de socializare) sau pe familiile, prietenii şi susţinătorii ONG-ului. De exemplu, părinţii care fac parte din Asociaţia Învingem Autismul şi-au mobilizat reţeaua de prieteni pentru a strânge formularele.

Ioana Petrea, fundraising manager la Fundaţia Principesa Margareta a României, spune că abia în anul 2011 organizaţia şi-a definit printr-un slogan şi prin reclame campania pentru atragerea 2%. În afară de mediul online, organizaţia încearcă să fie prezentă la cât mai multe evenimente. „Participăm la târgurile organizate de companii pentru angajaţii lor şi la evenimente de business”, explică Ioana Petrea.

„Este nevoie de informare pentru ca oamenii să afle că aceasta este o facilitate acordată de statul român ONG-urilor şi că ei trebuie doar să aleagă unde doresc să fie redirecţionat 2% din impozitul pe care l-au plătit deja anul precedent”, spune Valentina Zaharia, director executiv la Copii în dificultate (CID). Pe mulţi români îi sperie însă birocraţia şi nu ştiu că redirecţionarea nu înseamnă o cheltuială suplimentară.

Cele mai eficiente metode de a atrage 2% de la cetăţeni rămân campaniile pe TV şi radio, cum sunt cele derulate de Crucea Roşie sau de Salvaţi Copiii. Însă acestea costă şi nu sunt accesibile unor organizaţii mici. „Informarea este crucială”, spune şi Anamaria Bogdan, director de comunicare la Asociaţia Mai Mult Verde. „În continuare, puţini români ştiu că pot folosi această prevedere pentru a susţine organizaţii, iniţiative, cazuri individuale şi că procesul nu este unul complicat.”

Goana după formulare

Într-adevăr, procesul nu este complicat, însă organizaţiile se plâng că nu le pot mulţumi direct celor care îi susţin şi că nu îi pot informa cum sunt folosiţi banii primiţi. În al doilea rând, faptul că formularele trebuie depuse personal sau prin poştă la Administraţia Financiară complică foarte mult lucrurile. „Dacă această procedură s-ar putea realiza online, numărul celor care redirecţionează 2% ar creşte”, spune Anamaria Bogdan de la Mai Mult Verde. Prin comparaţie, în Ungaria şi Polonia redirecţionarea unui procent din impozitul plătit statului se poate realiza şi prin SMS.

Din cauza lipsei de transparenţă, nu poate fi aflat numărul de persoane care redirecţionează 2% sau datele lor de contact. „În momentul actual, entitatea beneficiară cunoaşte doar suma globală atribuită de un anumit oficiu fiscal”, explică Ioana Petrea de la Fundaţia Principesa Margareta. „Controlul asupra procesului, de la semnarea formularului, depunerea lui, prelucrarea în oficiile fiscale şi până la direcţionarea banilor către beneficiar, este minim.”

WWF a colectat anul trecut, în Bucureşti, prin campania 2% pentru Ursul Brun, 1.400 de formulare prin dialog direct şi 2.500 de pe site-ul campaniei. „Nu putem şti însă câte dintre cele din ultima categorie au fost, de fapt, completate şi trimise la autorităţi”, spune Dana Carataş, fundraising coordinator la WWF România. Transparentizarea legăturii dintre organizaţie şi persoanele care redirecţionează cei 2% e dorită de mai toate ONG-urile, spune şi Cosmina Dinu, responsabil de comunicare la Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta. „Am putea să le mulţumim personal celor care ne sprijină şi am putea avea o relaţie directă pe termen lung”, explică ea.

Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv la Salvaţi Copiii, spune că acest tip de mecanism fiscal se mai întâlneşte doar în Europa de Est, în Ungaria, Lituania, Polonia şi România. „În Anglia, spre exemplu, există un sistem gift aid prin care donaţiile persoanelor fizice cresc cu până la 25% prin contribuţia statului. Pe de altă parte, în Germania, un contribuabil poate fi scutit de taxe cu până la 20% pentru donaţiile realizate”, adaugă ea.

Şi în România se pot găsi soluţii care să îmbunătăţească sistemul. „Există o propunere legislativă care îi aparţine deputatului Bogdan Diaconu prin care se doreşte ca direcţionarea procentului de 2% către un ONG să se facă o dată la cinci ani, în cazul în care persoana respectivă nu modifică în această perioada destinaţia sumei”, spune Valentina Zaharia de la CID. Într-un comunicat de presă trimis pe 11 martie 2013 de Diaconu, acesta explică: „Pentru a obţine această direcţionare în fiecare an, ONG-urile şi celelalte entităţi beneficiare ale articolului 57 alin. (4), trebuie să desfăşoare o campanie de convingere care este costisitoare atât sub aspect financiar, cât şi sub aspectul resurselor umane implicate. O parte din banii direcţionaţi din impozitul pe venit sunt risipiţi astfel în efortul entităţilor non-profit de a convinge contribuabilii să dispună direcţionarea sumei respective”.

Fonduri pentru urgenţe medicale, mediu şi copii defavorizaţi

Într-adevăr, fondurile risipite în campaniile de convingere ar putea fi folosite de organizaţii în alte scopuri. SMURD, de exemplu, va utiliza cei 2% pentru a cumpăra echipamente de intervenţie la calamităţi şi pentru a acoperi o parte dintre costurile avionului medical SMURD. Salvaţi Copiii va folosi aceste fonduri pentru a preveni mortalitatea infantilă, CID, pentru îngrijirea şi recuperarea copiilor cu boli neurologice grave. Mai Mult Verde, WWF şi Salvaţi Delta vor folosi fondurile pentru protecţia mediului şi împăduriri, Crucea roşie, pentru ajutorul alimentar al celor fără venituri, Fundaţia Principesa Margareta, pentru sprijinul bătrânilor singuri, iar Învingem autismul şi Special Olympics, pentru copiii cu autism şi cu dizabilităţi intelectuale.

Concluzia nu poate fi decât că autorităţile ar trebui să se consulte cu organizaţiile în ceea ce priveşte procesul redirecţionării 2% pentru a le putea sprijini munca. Mai ales că, în lipsa acestor organizaţii, statul român ar gestiona cu greu toate problemele enumerate mai sus. 

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări