ONG
Al treilea sector
Data: 18.06.2014
ONG / Advocacy

Altă faţă a triunghiului politic – business – nonprofit

Andrei Ţărnea, directorul executiv al Institutului Aspen România, ne dezvăluie o altă latură a interacţiunii dintre politic, business  şi nonprofit.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

Diplomat de carieră, Andrei Ţărnea este directorul general al Institutului Aspen România, fondat în 2006. Institutul reuneşte câteva zeci de oameni de afaceri, politicieni şi reprezentanţi din mediul neguvernamental. Printre membrii institutului se regăsesc nume precum Mariana Gheorghe – CEO OMV Petrom, Dragoş Bucurenci – preşedintele MaiMultVerde, Radu Gheţea – preşedintele CEC Bank sau Mugur Isărescu – guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

Organizaţia funcţionează ca o platformă ce promovează dialogul între economic, politic şi ONG-işti, în încercarea de contribui la rezolvarea unor probleme ale societăţii româneşti.

AlTreileaSector.ro a discutat cu Andrei Ţărnea despre relaţia dintre economic, politic şi neguvernamental, despre problemele de finanţare cu care se confruntă sectorul nonprofit, precum şi despre perspectivele societăţii civile din România.

ATS.ro: Care sunt motivele pentru care aveţi, printre membrii Aspen, doar câţiva reprezentanţi din mediul neguvernamental?

A.Ţ.: Sunt mai multe motive. În primul rând, statutul de membru înseamnă un lucru, iar activităţile care se întâmplă în cadrul institutului presupun altceva. Aproape fiecare dintre activităţile pe care le desfăşoară institutul sunt făcute în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale sau având ca speakeri invitaţi din organizaţiile neguvernamentale. Pentru anumite activităţi chiar avem parteneriate pe termen lung cu diverse organizaţii neguvernamentale.

Totodată, nu avem foarte mulţi membri din rândul ONG-urilor pentru că există o temere că asocierea cu o instituţie precum Aspen expune organizaţiile la un risc financiar.

ATS.ro: Nu este ciudat că, deşi institutul Aspen este, ca formă de organizare, o entitate neguvernamentală, are atât de mulţi oameni politici printre membrii săi?

A.Ţ.: În primul rând, cei mai mulţi dintre participanţii la activităţile noastre sunt oameni din mediul de business. Noi chiar ne plângem că avem prea puţini oameni politici. Vedem mediul politic ca pe o componentă civică. În societatea românească, politicul este văzut în afara civicului, ceea ce este una dintre capcanele gândirii post totalitare. Nu există nimic mai civic decât politicul. În momentul în care civicul şi politicul sunt separate s-a terminat, de fapt, civicul. Şi, în acelaşi timp, a dispărut şi politicul. Nu ştiu dacă vina pentru faptul că politicul este văzut în afara civicului este a publicului sau a unor organizaţii neguvernamentale ori a publicului activ politic, dar nepartizan. Sau a oamenilor politici.

ATS.ro: Puteţi să-mi daţi câteva exemple de acţiuni prin care institutul sprijină mediul neguvernamental?

A.Ţ.: Sprijinirea mediului neguvernamental din România nu este un obiectiv formal al institutului Aspen în România. Avem şapte programe de politici publice. În fiecare dintre aceste programe de politici publice sunt oameni din civil. Ceea ce îi oferă institutul societăţii civile din România este un mod prin care să aibă acces la decidenţi politici şi economici.

ATS.ro: ONG-urile ajung mai uşor la politic sau la mediul de business?

A.Ţ.: Ajung şi la mediul de business. Însă, din păcate, mediul neguvernamental românesc funcţionează în două moduri: fie se află în căutare de resurse şi atunci se uită la cine are un program de CSR şi cel fel de program este, fie în opoziţie faţă de un sector, o instituţie sau o companie cu care nu este de acord. Problema nu este doar a societăţii civile. Dacă mă uit la programele de CSR ale companiilor, observ că multe dintre ele seamănă mai mult cu marketingul şi mai puţin cu responsabilitatea socială. Totodată, dacă acea colaborare dintre ONG-uri şi mediul de business ar fi mai bună, atunci şi componenta de CSR ar putea fi mai bine aliniată cu eforturile societăţii civile. Şi invers. Nu în ultimul rând, organizaţiile neguvernamentale ar putea să-şi dezvolte programe sau linii de finanţare care să fie mai uşor accesibile companiilor.

ATS.ro: Ce îi nemulţumeşte pe oamenii din business care fac parte din Aspen România?

A.Ţ.: Nemulţumirile mediului de afaceri sunt cunoscute: impredictibilitatea legislativă, instabilitatea legislativă, incoerenţa între decizii, norme şi măsuri şi lipsa unor elemente orizontale care să facă coerente strategii, obiective şi programe diferite. Toate acestea ţin de guvernanţă. De modul în care se face administrarea şi administraţia.

ATS.ro: Una dintre cele mai mari probleme ale sectorului neguvernamental din România o reprezintă lipsa de finanţare. Tocmai de aceea, multe ONG-uri s-au concentrat, în anii anteriori, pe atragerea de fonduri europene. Ar trebui să se axeze în continuare pe accesarea banilor europeni sau ar fi mai bine să caute alte soluţii?

A.Ţ.: Organizaţiile neguvernamentale trebuie să fie mai profesioniste în felul cum fac lucrurile. Acelaşi lucru este valabil şi pentru finanţare, pentru că fără finanţare nu poţi să faci mare lucru. Tocmai de aceea este nevoie, în mod clar, de o strategie de finanţare pentru organizaţiile neguvernamentale, precum şi de un mod de a gândi finanţarea sectorului, în ansamblu.

ATS.ro: Această strategie ar trebui să fie făcută de politic?

A.Ţ.: Nu numai. Clasa politică poate să facă un gest responsabil şi să considere lucrul acesta.

ATS.ro: În străinătate, instituţiile financiar – bancare au gândit tot felul de mecanisme pentru susţinerea financiară a organizaţiilor neguvernamentale. În România, există foarte puţine produse financiare destinate ONG-urilor.

A.Ţ.: Blocajele sunt destul de cunoscute. O parte dintre ele ţin de regimul prudenţial draconic stabilit de post criza financiară. Tot sistemul financiar bancar a evoluat, iar criza, într-un anumit sens, a blocat tipul de evoluţii care ar fi fost interesante pentru start-up-uri, pentru ONG-uri şi pentru comunităţi.

Totodată, pentru a putea accesa finanţarea băncilor, organizaţiile neguvernamentale ar trebui să aibă o abordare orientată mai mult către business. Adică, de exemplu, să lucreze cu oameni super specializaţi care să facă foarte bine dosarele de caz  pentru eventualele împrumuturi.

ATS.ro: Ati avut discuţii cu reprezentanţii sistemului financiar bancar din Aspen pe tema finanţării ONG-urilor?

A.Ţ.: Da. Şi am observat că există acel element de pasare a pisicii. Adică, ei spun că Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor fac regulile. De asemenea, mai afirmă că este şi vina organizaţiilor neguvernamentale, despre care spun că dosarele de aplicare la credite nu sunt la fel de bune ca în cazul unui business. Pe de altă parte, ONG-urile vin şi spun că ele funcţionează mult mai transparent decât anumite afaceri. De aceea, soluţia pentru rezolvarea acestei probleme nu cred că este la Parlament sau la Banca Naţională, ci poate veni dintr-o comunitate precum Aspen, care pune împreună toate părţile implicate.

ATS.ro: Ar putea reprezenta zona de antreprenoriat social o sursă sustenabilă de venituri pentru mediul neguvernamental?

A.Ţ.: În cadrul Aspen am discutat foarte mult despre întreprinderile sociale. Răspunsul concret la această întrebare este „da”, însă depinde cine finanţează întreprinderile sociale, cine le fondează şi cum le gestionează. Nevoia este certă. Avantajul businessului social este că poate să fie extrem de reactiv. Din punctul ăsta de vedere, este un sector critic.

ATS.ro: Young Leaders Program este una dintre activităţile cele mai cunoscute derulate de institut. Câţi participanţi din mediul neguvernamental aveţi anual?

A.Ţ.: În primii ani de program, participanţii din mediul neguvernamental erau majoritari. În prezent, 50% dintre ei sunt din zona corporate, economică şi antreprenorială şi 50% din politic, civic şi din diverse arii de expertiză.

ATS.ro: Cu ce rămân oamenii din organizaţiile neguvernamentale după ce participă în program?

A.Ţ.: Programul le oferă oamenilor din ONG un alt mod de a face lucrurile, o înţelegere a faptului că nu sunt singurii care se luptă cu o anumită problemă, că oamenii din mediul corporate pot avea aceleaşi nelinişti, aşteptări şi temeri ca şi ei. Al doilea element este networkingul.

ATS.ro: Având în vedere experienţa programului în România, consideraţi că un lider din mediul neguvernamental ar trebui să aibă alte calităţi decât un lider din mediul de business, de exemplu?

A.Ţ.: Nu cred că leadershipul este specific domeniului. Este adevărat că mijloacele folosite, tipul de comunicare şi tipul de mesaj sunt specifice unui domeniu. În schimb, leadershipul e leadership. Are o componentă nativă, o componentă educată, o componentă provocată şi o componentă generată de circumstanţe. Nu cred că leadershipul poate fi inventat. Liderii nu se fac.

AICI găsiţi informaţii despre cele şapte programe de politici publice în care se implică reprezentanţii Aspen România.

Alte articole

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări