Finanţari şi fundraising
Al treilea sector

20% din impozitul pe profit – 100 milioane euro pentru ONG-uri

Puţine companii active pe plan local redirecţionează 20% din impozitul pe profit către asociaţii sau fundaţii. Principalele motive: problemele de credibilitate a mediului neguvernamental şi lipsa înţelegerii legislaţiei în vigoare de către afaceriştii autohtoni.

Liviu Florea, redactor-şef AlTreileaSector.ro

Doar 12% dintre firmele care au obţinut profit în 2011 au optat pentru redirecţionarea a 20% din impozitul pe profit către organizaţiile neguvernamentale, arată datele centralizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

„Companiile care decid să direcţioneze 20% din impozitul pe profit către un ONG o fac, în cea mai mare măsură, dintr-un motiv afectiv sau pentru că există o implicare personală a unui reprezentant al companiei în direcţia activităţii ONG-ului respectiv”, declară Luminiţa Ristea, managing partner CRG Nexia, firmă specializată în servicii de audit, contabilitate, consultanţă fiscală şi consultanţă în afaceri.

12% dintre firmele care au obţinut profit în 2011 au optat pentru redirecţionarea 20%

În 2011, ONG-urile au primit 463,7 milioane de lei din redirecţionarea 20%

Cheltuielile de sponsorizare sau mecenat se scad din impozitul pe profit datorat de companii statului

ONG-urile au primit 463,7 milioane de lei (103,59 mil. euro) în 2011, potrivit ANAF. Totuşi, entităţile neguvernamentale ar fi putut încasa circa 440 de milioane de euro, dacă toate companiile din România, care au avut câştiguri brute de 58,1 miliarde de lei (12,98 mld. euro) în 2011, ar fi decis să le acorde 20% din impoziul pe profit.

“Diferenţa dintre suma totală disponibilă pentru a fi alocată ONG-urilor şi banii care au fost efectiv redirecţionaţi provine din faptul că, în zona IMM-urilor, facilitatea fiscală nu este suficient de bine cunoscută. De multe ori, contabilii firmelor în cauză nu sunt vigilenţi în a le explica această facilitate administratorilor sau directorilor generali”, susţine Gabriel Biriş, consultant fiscal şi partener fondator al casei de avocatură Biriş Goran.

Adesea, ONG-urile reuşesc să obţină banii de la companii doar după ce ajung să discute direct cu oamenii care au putere decizională.

„Companiile sunt receptive în redistribuirea banilor atâta vreme cât directorul general este de acord cu această idee. Dacă ajungi cel mai sus şi convingi persoana respectivă şi mai ai şi un proiect foarte bun, atunci sunt şanse foarte mari să primeşti finanţare. Însă noi, asociaţiile, avem şi o problemă de imagine.”, spune Carmen Uscatu, cofondator al asociaţiei Dăruieşte Viaţă. Asociaţia a fost înfiinţată în 2012 de Carmen Uscatu, Oana Gheorghiu şi Bianca Voinescu, cele care au coordonat şi implementat, până anul trecut, proiectele derulate de asociaţia Salvează Vieţi.

Mass  Media ajută

La scurt timp de la înfiinţare, Salvează Vieţi a reuşit să determine o parte din companiile lucrative din România să redistribuie asociaţiei 20% din impozitul pe profit.

„Cum le-am convins? Printr-o campanie mediatică foarte puternică”, subliniază Uscatu. La doar o lună de la startul campaniei, asociaţia reuşea să strângă 100.000 de euro. În 2010 suma atrasă a fost de 400.000 de euro, la fel ca în 2012, iar în 2011 asociaţia a primit 800.000 de euro.

„În 2012 am reuşit să strângem doar jumătate din cât am obţinut în 2011. Poate că din cauza evoluţiei economiei şi a faptului că a fost campanie electorală”, menţionază Carmen Uscatu.

Una dintre companiile care au decis să cedeze 20% din impozitul pe profit către Salvează Vieţi este CDD Relocation, specializată în mutări locale şi internaţionale, mutări de efecte personale şi mobilier, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice.

„În ultimii ani am redirecționat 20% din impozitul pe profit către Salvează Vieți pentru ca banii să poată fi folosiţi așa cum ne-am dori, pentru rezultate concrete, pentru viitor –  pentru copii! Chiar dacă poate nu vorbim de sume mari, în jur de 6.000 lei pe an, considerăm că am pus și noi o cărămidă la îndeplinirea proiectelor celor de la Salvează Vieți și intenționăm să o facem în fiecare an”, afirmă Dana Dascălu, general manager CDD Relocation.

Cea mai mare parte a banilor colectaţi de asociaţia Salvează Vieţi a provenit de la companiile mici si mijlocii. ONG-ul a calculat că firmele care au sponsorizat asociaţia în 2011 au alocat, în medie, 1.000 de euro.

„Companiile mari nu redirecţionează sumele respective fie din comoditate, fie pentru că nu au suficientă încredere în ONG-urile care cer banii”, subliniază avocatul Gabriel Biriş.

Există şi situaţii în care companiile mari, cu profituri anuale de zeci de milioane de euro, aleg să investească în propriile fundaţii, pentru a putea sponsoriza direct proiecte derulate de sectorul neguvernamental.

Promovarea legislaţiei versus atragerea de fonduri europene

Cheltuielile de sponsorizare sau mecenat se scad din impozitul pe profit datorat de companii, potrivit legislaţiei în vigoare. Însă trebuie îndeplinite, cumulativ, şi următoarele două condiţii: sunt în limita a 3% din cifra de afaceri şi nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

„Legislaţie există şi este suficientă. Poate că ar fi mai angajant pentru unele companii ca acest procent să fie mai mare”, explică Luminiţa Ristea, de la CRG Nexia. Ristea adaugă că nu legea reprezintă adevărata problemă pentru care banii nu ajung la ONG-uri, ci lipsa de voinţă din partea companiilor şi slaba promovare a prevederii legislative către fundaţii şi asociaţii.

Este posibil ca ONG-urile să nu fi susţinut foarte puternic că pot primi echivalentul a 20% din impozitul pe care companiile profitabile îl achită anual statului, pentru că s-au concentrat pe atragerea de fonduri europene.

Potrivit datelor transmise de Ministerul Fondurilor Europene la solicitarea altreileasector.ro, ONG-urile au primit aprobare de finanţare pentru 434 de proiecte depuse în perioada 2007 – 2013. Valoarea totală a finanţării a fost de 2,15 miliarde de lei (500 de milioane de euro). Dintre proiectele aprobate, 409 au obţinut bani prin intermediul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), iar restul, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA).

Alte articole

Comentarii

Proiectele noastre

Parteneri

Recomandări